Câte universități au verificat de plagiat doctoratele obținute din 1990, la un an după ce Ministerul Educației le-a dat 5 milioane de euro

Toate universitățile din România și Academia Română ar trebui să aibă o bibliotecă digitală a doctoratelor și să facă o verificare a tuturor tezelor susținute timp de 26 de ani, începând cu 1990. Printr-un ordin al ministrului educației din septembrie anul trecut, acestea urmau să primească în total 25 de milioane de lei pentru asta, adică echivalentul a 5 milioane de euro. La finalul procesului au obligația să facă și un raport.

Libertatea a cerut celor mai importante instituții de învățământ superior din toată țara informații despre evoluția acestui proces. Au răspuns opt dintre ele, care împreună au dat 25% din totalul doctorilor la nivel național.

Doar Universitatea Tehnică Brașov a reușit până în acest moment să le scaneze și să treacă printr-un soft antiplagiat o parte dintre ele: puțin peste 500 de lucrări. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași susține că a început verificările, dar nu menționează și pentru câte teze. Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați au terminat digitizarea tezelor, dar nu și verificarea de plagiat. Majoritatea instituțiilor însă nici măcar nu au terminat arhivarea.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

De la „un termen rezonabil de un an” la „universitatea decide”

Ministerul Educației a ales intervalul de verificare a doctoratelor obținute între 1990 și 2016, pentru că de atunci universitățile au început să folosească pe scară largă softuri antiplagiat.

„Solicit universităților în care s-au susținut toate aceste teze de doctorat ca, într-un termen rezonabil, un an, spre exemplu, să realizeze o analiză a tuturor tezelor de doctorat susținute în aceste universități. (…) Va fi un sistem prin care, pentru analiza fiecărei teze, va fi acordată o sumă rezonabilă, de exemplu 50 de euro, 50-60 de euro pentru fiecare teză”, spunea anul trecut Sorin Cîmpeanu, ministrul educației.

Ordinul nu a mai impus însă un termen, așa cum voia Cîmpeanu, ci „se realizează conform unei planificări stabilite de fiecare instituţie de învăţământ superior.” Și suma alocată pentru fiecare teză a ajuns la 300-400 de lei, în funcție de dotările universității (spre exemplu, dacă aveau sau nu soft antiplagiat).

Universitatea Tehnică din Brașov a verificat un sfert dintre teze: 0 plagiate

Dintre toate universitățile care au răspuns cererii publicației noastre, doar Universitatea Tehnică Brașov (UTB) a reușit până în acest moment să treacă prin softul antiplagiat TurnitIn un sfert dintre doctoratele emise: „În urma verificărilor a 538 de teze, până la 18 august 2022, a rezultat că niciuna dintre tezele de doctorat verificate nu ridică suspiciuni de plagiat”, au răspuns reprezentanții universității.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Pe lângă acestea, sunt în proces de digitizare alte aproape 1.500 de lucrări care se aflau doar pe hârtie în arhiva instituției.

Așa cum cere și legea, UTB a creat și o structură administrativă în cadrul Școlii Doctorale Interdisciplinare pentru digitizarea și verificarea tezelor și a făcut și o strategie pentru prevenirea și combaterea fenomenului de plagiat. Pentru tot procesul a primit de la minister aproape 607 mii de lei.

Universitatea din București: „Verificările prin sondaj nu au condus la suspiciuni de plagiat”

Universitatea din București (UB) are de verificat cel mai mare număr de doctorate din țară: aproape 8.000, luate în 19 domenii. Pentru acest lucru a primit peste 3,1 milioane de lei de la Ministerul Educației.

Până acum, instituția a angajat și format în domeniul integrității personalul care lucrează în Biroul Analiză și Formare în Domeniul Integrității Academice nou-înființat.

În ceea ce privește analiza tezelor, Universitatea din București a explicat pentru Libertatea că procesul a fost unul anevoios, pentru că au trebuit întâi să inventarieze lucrările aflate doar pe hârtie la bibliotecile facultăților sau la Biblioteca Centrală Universitară. „În perioada imediat următoare se va trece la scanarea tezelor existente numai în format fizic, la bibliotecile facultăților, și acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic, verificarea acestora cu un soft antiplagiat. Verificările prin sondaj a mai multor zeci de teze publicate la edituri nu au condus la suspiciuni de plagiat”, a fost răspunsul UB.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

După ce toate tezele vor fi scanate, ele vor fi publice în cadrul unei biblioteci digitale. Adică oricine va putea să analizeze și să reclame un plagiat.

Digitizarea, „în curs de finalizare”

În celelalte cinci instituții s-au înființat structuri speciale care să se ocupe de arhivarea și verificarea lucrărilor și s-au elaborat strategii de etică și deontologie. În ceea ce privește arhivarea digitală, doar una a reușit să o finalizeze. Iată situația în fiecare:

Academia de Studii Economice (ASE) are, de asemenea, de verificat în jur de 3.500 de teze și pentru asta a primit peste 1,4 milioane de lei. Până în acest moment nu au încheiat digitizarea lor. „În acest moment, procesul este în desfăşurare”, a răspuns academia cererii Libertatea.

A menționat însă că a înființat Biroul privind Asigurarea Eticii și Deontologiei Academice, care a aprobat „o procedură pentru verificarea respectării eticii și deontologiei universitare în elaborarea tezelor de doctorat”.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a primit 1,6 milioane de lei pentru cele aproape 4.000 de teze eliberate în 26 de ani. „Este în curs de finalizare digitizarea tezelor de doctorat” e și răspunsul UMF. Ulterior, vor fi trecute printr-un soft antiplagiat și cele care ridică semne de întrebare vor ajunge în fața unei comisii. Nu dau niciun orizont de timp.

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) a emis 1920 de teze în 17 domenii diferite și pentru verificarea lor a primit peste 784 de mii de lei. „Cheltuielile avute în vedere nu vizează cheltuieli de personal, ci acoperirea costurilor de digitalizare integrală a arhivei cu tezele de doctorat, arhivare în cloud, procesare a documentelor (echipamente și servicii specifice)”, a menționat UVT. Până acum, au făcut o sală specială în care au adus toate tezele de la biblioteci și le-au arhivat și cele care nu existau în format digital „sunt în curs de scanare și convertire în format PDF”. Toate vor trece prin softul antiplagiat iThenticate și cele care vor depăși pragul de similaritate de 10% vor ajunge și în fața unei comisii.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași are de analizat peste 4.000 de teze pentru a căror arhivare electronică și verificare a primit peste 1,6 milioane de lei. Potrivit răspunsului oferit Libertatea, aceste lucrări au însumat aproape un milion de pagini. „Tezele introduse până în prezent în programul antiplagiat nu au indicat un grad de similitudine care să ducă la suspiciunea de plagiat”, au răspuns oficialii, fără să menționeze însă și câte din total au trecut prin acest proces. 

Universitatea Tehnică din Iași urmează să analizeze peste 2.300 de lucrări. A primit de la minister pentru asta peste 900 de mii de lei. Până în acest moment a reușit scanarea tuturor tezelor și a fost făcută și arhivarea lor. Urmează să fie trecute prin softul antiplagiat, potrivit răspunsului oferit Libertatea.

Universitatea Dunărea de Jos din Galați nu a menționat câte doctorate a emis în cei 26 de ani, ci doar că până în acest moment a finalizat scanarea tezelor. „Opinăm că demersurile vor fi realizate într-un timp optim”, au răspuns vag oficialii universității.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro