3.250.347 de cetățeni ucraineni au intrat în România în perioada 10 februarie – 5 ianuarie 2023, conform datelor centralizate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, comunicate la cererea FONPC.

Dintre aceștia, în ianuarie 2023, conform datelor oficiale, 107.241 de refugiați din Ucraina se aflau în continuare în România. Dintre ei, 47.851 sunt copii. 

În ceea ce privește accesul la servicii medicale, 19.594 de refugiați au beneficiat de asistență medicală, iar 3.170 au beneficiat de spitalizare continuă, conform datelor comunicate de Guvernul României. Nu există cifre exacte cu privire la costurile serviciilor și tratamentelor medicale acordate cetățenilor ucraineni, mai arată FONPC. 

„Sunt persoane diabetice, sunt persoane cu afecțiuni cardiace sau cardiovasculare, sunt persoane cu afecțiuni oncologice, care au nevoie de ajutor, sunt persoane cu afecțiuni neurologice, deci sunt persoane care au prezentat întreaga paletă de motive de solicitare pentru care în mod obișnuit se cheamă ambulanța și în România”, declară dr. Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, pentru FONPC.

Potrivit datelor Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, 3.374 de persoane din Ucraina au beneficiat de asistență medicală prin acest serviciu în perioada 23 februarie – 8 decembrie 2022. În plus, alte 671 de persoane au solicitat îngrijire la domiciliu. 

Principalele dificultăți

Chiar dacă, potrivit Ordonanței 15/2022, cetățenii străini sau apatrizii care provin din zona conflictului din Ucraina au dreptul, printre altele, la „aceleași servicii medicale ca asigurații români, fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate”, precum și la medicamentele prevăzute în programele naționale de sănătate, accesul la acestea a fost uneori limitat, se arată în studiu. Printre principalele obstacole cu care s-au confruntat refugiații din Ucraina atunci când au dorit să acceseze servicii medicale în România, conform studiului citat, se numără:

  • Lipsa informațiilor și bariera lingvistică. Multe consultații au fost făcute cu ajutorul aplicațiilor de traducere online, ceea ce poate duce chiar la periclitarea actului medical;
  • Înscrierea pacienților din Ucraina la medicii de familie;
  • Timpul limitat al consultațiilor la medicul de familie (de aproximativ 15 minute/consultație);
  • Numărul limitate de consultații/zi pe care medicul de familie le poate deconta;
  • Lipsa fondurilor necesare pentru achiziționarea medicamentelor și pentru investigații medicale;
  • Situația bebelușilor care nu pot fi vaccinați din cauza lipsei unui cod unic în sistemul de asigurări de sănătate român. (Conform datelor guvernamentale, 462 de copii au fost vaccinați împotriva poliomielitei și alți 444 împotriva rujeolei – prima doză.)

Una dintre soluțiile propuse pentru facilitarea accesului refugiaților din Ucraina la servicii medicale în România este existența unor echipe mobile de traducători care să îi însoțească la medic. Au existat situații în care refugiați din Ucraina care stăpânesc limba engleză sau chiar medici din Ucraina care nu au drept de practică în România s-au ocupat de aceste traduceri în timpul consultațiilor medicale. Mai multe recomandări se referă la alocarea de resurse care vizează soluționarea punctuală a problemelor identificate. 

 
 

Urmărește-ne pe Google News