Suveranul Pontif a lansat, cu acest prilej, un apel pentru unitatea Bisericilor Catolică şi Ortodoxă, despărţite de un mileniu, arătând că victimele războaielor şi tinerii cer ca acest pas istoric să fie făcut.
“Singurul lucru pe care îl doreşte Biserica Catolică şi pe care îl urmăresc ca episcop al Romei e comuniunea cu Bisericile Ortodoxe”, a asigurat Suveranul Pontif.
Papa a ţinut să sublinieze că nu există nici o pretenţie din partea catolicilor.
Bisericile s-au separat în 1054
“Biserica Catolică nu doreşte să impună nici o condiţie, în afara celei a profesiunii de credinţă comune. Suntem gata să căutăm împreună modalităţile prin care să garantăm unitatea necesară a Bisericii în condiţiile actuale”, a mărturisit Papa Francisc.
Bisericile Catolică şi Ortodoxă s-au separat în 1054, când Papa Leon al IXlea şi Patriarhul Mihail I Cerularie al Constantinopolului şi-au aruncat reciproc anatema.
Ce separă cele două blocuri creştine? Catolicii susţin că Duhul Sfânt din Sfânta Treime purcede din Tatăl şi din Fiul, în vreme ce ortodocşii cred că acesta purcede doar din Tatăl. O altă deosebire e Primatul Papei, întâietatea, infailibilitatea şi superioritatea faţă de ceilalţi episcopi.
Spre deosebire de Papă, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului nu are putere reală asupra lumii ortodoxe, el având doar un rang onorific. Bisericile ortodoxe sunt autocefale, se conduc singure, nu se subordonează unui Primat din afara ţării, cum e în cazul Papei de la Roma, care e, practic, şeful tuturor catolicilor din lume. În România, dorinţa Papei Francisc e privită cu ochi buni.
“Reprezentanţii celor două biserici se întâlnesc de două ori pe an şi discută această problemă. E o dorinţă ce e luată în calcul”, ne-a precizat părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române.