Căutătorii de comori din România susțin că au descifrat hărți vechi cu indicii în slavonă. ”Nu vom dezvălui secretul!”

Așa arată o hartă a căutătorilor de comori

Asociaţia Căutătorilor de tezaure din România a luat ființă cu cinci ani în urmă. Deocamdată are doar șapte membri, iar președintele ei, Gheorghe Poenaru, se ocupă cu astfel de cercetări de peste 40 de ani.

Au găsit și au predat statului, printre altele, două monede romane – un dinar Marcus Aurelius, descoperit la Pătrăuţi şi un alt dinar Antonius Pius, găsit la Brăieşti – Cornu Luncii. Acestea ar proveni din secolele II-III, era noastră, având o concentraţie de argint de 75-80%, superioară concentraţiei din cele aproximativ 500 monede, tetradrahme greceşti, datând din secolul III înainte de Hristos descoperite în vara anului trecut la Cacica, prin aceleaşi mijloace moderne – detector de metale. La respectivele monede, concentraţia argintului este de 60%. În cazul monedelor bătute în vremea împăratului Traian – sfârşitul secolului I, începutul secolului II era noastră, compoziţia este cu un conținut de 95% argint.

În România se duce o luptă aprigă între arheologi și căutătorii de comori. Arheologii acuză autoritățile că autorizează mult prea ușor achiziționarea de detectoare de metale, cu ajutorul cărora arheologii amatori caută și găsesc comori ascunse în pământ. Căutătorii sunt acuzaţi și că ascund multe comori sau că distrug siturile în care găsesc artefactele.

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

De partea cealaltă, căutătorii de comori acuză autoritățile că le pun bețe în roate din motive oculte: potentații locali, dar nu numai, vor să pună mâna pe aceste comori pentru a le întrăina pe ascuns.

”Avem hărți vechi în slavonă”

Aceasta este o mică parte a hărții care indică presupusa comoară a prințului sârb Milan Obrenovici (1854-1901)

Legislația românească permite activitatea căutătorilor de comori în anumite condiții. Pentru fiecare bun de patrimoniu găsit, căutătorul de comori primește 30% din valoarea obiectului, plus un bonus de 10% dacă descoperirea este una excepțională.

Problema logică care se pune: cum este posibil să gasești o comoară cu detectorul de metale? În siturile arheologice este interzisă asemenea activitate! Pe câmp, să mergi aşa și să cauți de nebun – este penibil! Până găsești ceva, te apucă pensia! Și atunci?

”Avem mute hărți vechi, multe în slavona. În ele avem date despre comoara celebră a lui Constantin Brâncoveanu. De asemenea, avem date despre comoara prințului sârb Milan Obrenovici, pe care securitatea a căutat-o fără succes timp de aproape trei ani. Avem date și despre Calul de aur al lui Ștefan cel Mare, un artefact care are 1,62 metri înălțime și greutatea de 500 de kilograme. Este o statuie din aur pe care a căutat-o sultanul Suleiman Maghnificul (1520-1566), apoi Securitatea lui Ceaușescu, fără succes. Ei, bine, noi știm unde este, dar nu vom dezvălui secretul până nu vom fi convinși că va intra în tezaurul României și nu va fi înstrăinată”, ne-a explicat Gheorghe Poenaru (foto).

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

”SRI trebuie să știe unde căutăm”

”Înainte de a pleca la cercetare într-o zonă, trebuie să luăm legătura cu persoana desemnată să se ocupe de noi din partea Serviciului Român de Informații din județ. Dacă mergem în alt județ, sunt anunțați reprezentanți instituției din administrația  respectivă. Apoi trebuie să întocmim un dosar foarte stufos, cu fel de fel de cereri. Dacă primarul, de pildă, nu vrea să îți dea voie, nu poți să faci nimic, trebuie să pleci acasă. De asemenea, cred că acel procent de 30% din valoarea bunului găsit este prea puțin. În Anglia se dă 90%. Ei de ce pot, iar noi nu? Suntem șapte membri în asociație, iar cererile de înscriere sunt multe, dar nu primim pe oricine pentru că avem o responsabilitate. Chiar nu poate intra aici oricine”, ne-a mai spus  Gheorghe Poenaru.

În fine, în acest context, hobby-ul căutătorilor de comori pare un microb asemănător, ca intensitate, jocurilor de noroc. Să cauți cu disperare un obiect, iar când îl găsești, să trebuiască să te desparți de el… într-un fel sau altul.

Citește și:

Dosarul celebrului criminal Ion Râmaru, în imagini care nu s-au văzut până acum! Autor a patru omoruri, studentul a terorizat Capitala în anii `70

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

REPORTAJ: Cel mai mic teatru din România este la Timișoara. Auăleu joacă cu casa închisă: Mulți veniți, locuri puține!

Urmărește-ne pe Google News