19 comentariiCuprins:
Astfel, 41% dintre românii născuți între anii 1990 – 2006 cred că dictatura ar fi un sistem politic bun pentru țara în care trăiesc, chiar dacă nu au experimentat niciodată un astfel de regim și au, probabil, informații în special din relatările părinților.
În același timp, 25% dintre persoanele cu vârste de peste 55 de ani, care au trăit în perioada comunistă, ar fi de acord ca România să revină la un sistem politic de tip totalitar. Per ansamblu, mai mult de o treime dintre români (36%) spun că un sistem totalitar ar putea fi bun pentru țara lor.
Au sentimentul că democrația nu li se potrivește
Datele sunt rezultatul unui studiu sociologic realizat de GlobeSec, un think-tank internațional fondat de Uniunea Europeană, pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane din România, care analizează percepția cetățenilor români despre integrarea euro-atlantică, provocările geopolitice regionale și internaționale și starea regimului democratic. Raportul privind rezultatele studiului a fost publicat în 2 octombrie 2024.
„Tinerii au sentimentul că democrația nu li se potrivește, în timp ce cetățenii mai în vârstă ar putea fi mai revoltați de experiențele lor cu regimul de dinainte de 1989. O explicație este tendința la nivel european a partidelor iliberale de extremă dreaptă de a avea mai multă influență asupra tinerilor alegători. Acest lucru este generat parțial de succesele acestor lideri pe rețelele de socializare. De asemenea, nesiguranța tinerilor cu privire la propriul lor viitor joacă, probabil, un rol mult mai important”, susțin autorii studiului.
Societate disfuncțională
Barbu Mateescu (43 de ani), unul dintre cei mai reputați experți români în sociologie politică, absolvent de studii de specialitate la Universitatea Pennsylvania, consideră că raportul GlobSec trebuie continuat cu o cercetare calitativă, ca să aflăm „de ce” cred tinerii aceste lucruri.
„Pentru mulți tineri din România societatea nu funcționează corect sau eficient. În special în mediul rural și în orășele, de facto rurale, oportunitățile sunt puține. Acestea au fost deja preluate de generațiile mai vârstnice decât tinerii, care sunt mult mai mari din punct de vedere numeric. Viața socială e limitată, iar disfuncționalitățile sistemelor statale – în special cel de sănătate și cel de învățământ – sunt evidente”, afirmă Barbu Mateescu.
Potrivit acestuia, când se fac astfel de cercetări și se aduce în discuție numele dictatorului Ceaușescu, oamenii reacționează și susțin că nu asta vor. „Când începi să le spui ce însemna Ceaușescu, când le zici că fără televizor, să fie înregimentare politică, lumea șocată zice că nu la asta se referă. Oamenii, de fapt, încep să vorbească despre prezent, încep să vorbească despre lucruri care îi deranjează în prezent. Și care, apropo, de obicei, sunt și foarte bine fundamentate, adică nu sunt niște prostii. La fel, la chestia cu tinerii contează foarte mult ce înțeleg ei, de fapt, prin democrație și care e lucrul care îi mobilizează. Și aici nu prea s-a discutat. Un motiv ar fi faptul că, politicienii nu sunt deloc interesați de tineri și nu vor să facă cercetări pe tineri, mai mult decât sondaje. Dar sondajele îți dau un punct, nu îți dau tot răspunsul”, completează sociologul.
Demografia, un rol important
Mateescu susține că tinerii au fost abandonați de politicieni și ca urmare a rezultatelor slabe obținute la alegerile locale și europarlamentare de către partidele care erau votate, în special, de această categorie demografică. „În opinia politicienilor, tinerii nu contează pentru că nu merg la vot. În schimb, au contat și contează foarte mult vârstnicii, care au votat și votează în număr foarte mare”, mai afirmă Barbu Mateescu. În consecință, susține sociologul, „tinerii sunt frustrați, iar politicienii nu le dau atenție”.
La toate această situație a contribuit și natalitatea foarte scăzută din ultimii 30 de ani. „Noi suntem democratic extraordinar de dezechilibrați. Seamănă cu un triunghi echilateral, la care vârful este în jos. Cei de jos sunt tinerii. Sunt foarte puțini tineri, pentru numărul de adulți. Era «no country for old men», noi suntem «no country for young people». Și asta înseamna că tinerilor nu li se acordă atenție, nu pot să-și găsească locuri de muncă, apartamente, totul e deja ocupat, totul e deja luat de generațiile precedente, în carieră nu pot să avanseze. Natalitatea în România s-a prăbușit an de an și avem din ce în ce mai puțini tineri. Oameni de 55 de ani, de exemplu, sunt vreo 600.000, oameni de 20 de ani erau cam 180-190.000, înainte de migrație. După migrația externă cred că sunt cam 100.000”, spune sociologul.
Discursul extremist prosperă pe „rețele”
Sociologul consultat de Libertatea afirmă că un rol important în această percepție a tinerilor îl are și discursul agresiv folosit pe TikTok de candidații extremiști. „Tinerii rezonează cu astfel de mesaje. Chiar dacă nici acești candidați nu sunt interesați de votul tinerilor, au rezonat pentru că exprimă foarte multă furie și emoție, la fel ca și ei. Deci nu aș spune chiar așa simplu că tinerii au devenit antidemocratici. Nu, ei căutau deja ceva să le exprime furia”, a concluzionat Barbu Mateescu.
Și autorii studiului sociologic susțin că tinerii primesc adesea mai puțină atenție din partea clasei politice, ca urmare a convingerii că aceștia nu votează. „Având în vedere că în România tinerii acceptă mai ușor extrema dreaptă în unele cazuri, forțele principale ar trebui să se concentreze mai mult asupra lor și să ofere politici care să ajute cea mai tânără grupă de vârstă și să-i asigure viitorul”, spun cei de la GlobeSec.
41% dintre români, mulțumiți de democrația din țară
Rezultatele centralizate ale raportului mai arată că marea majoritate a repondenților români (81%) aprobă democrația ca un concept bazat pe egalitate, statul de drept și drepturile omului. Cu toate acestea, doar 41% sunt mulțumiți de modul în care democrația funcționează în prezent în țara lor. Există, însă, o diferență substanțială între evaluarea democrației între alegătorii de sex masculin și feminin: doar 36% dintre repondentele de sex feminin sunt mulțumite, în timp ce 48% dintre cei de sex masculin spun același lucru.
Un procent de 78% dintre participanții la studiu consideră că respectul și toleranța față de ceilalți, indiferent de orientarea sexuală sau de culoarea pielii, sunt importante pentru societatea românească. Sprijinul pentru drepturile LGBTI+ este destul de scăzut, fiind situat la la 40%. Bărbații sunt mai puțin dispuși să fie de acord cu garantarea drepturilor acestora (34%), decât femeile (45%). Cel mai tânăr grup de vârstă, 18-34 de ani, este, de asemenea, mult mai favorabil minorității sexuale (51% sunt de acord cu garantarea drepturilor), decât cel mai vârstnic grup, 55+ (26% sunt de acord).
Încrederea în diverse instituții guvernamentale din România a crescut în ultimii ani. Armata este în continuare, cea mai de încredere instituție, cu un procent de 76%, urmată de Guvern (48%), Parlament (44%) și Președinție (41%). În studiu nu a fost inclusă Biserica, care, în alte analize, are niveluri de încredere situate la circa 60%.
Studiul GlobeSec a analizat și încrederea românilor în mass-media, care are două modele sociale cheie. În primul rând, cu cât un repondent este mai tânăr, cu atât este mai puțin probabil să aibă încredere în media standard. Nivelul de încredere este de 67% în rândul celor peste 55 de ani și de 42% în rândul repondenților cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani. În al doilea rând, cu cât o persoană este mai educată, cu atât este mai puțin probabil să aibă încredere în mass-media, încrederea scăzând de la 67% în rândul celor care nu au absolvit liceul la 47% în rândul persoanelor cu studii superioare.
Susținere puternică pentru apartenența la UE și NATO
83% dintre români susțin apartenența țării la UE, iar 88% susțin apartenența la NATO, procente apropiate de cele din 2023, mai arată studiul sociolog analizat. Sprijinul declarat pentru aceste organizații a scăzut în timpul pandemiei COVID-19, dar de atunci și-a revenit în mare măsură. Cu toate acestea, mai mult de 70% dintre români consideră că UE le dictează ce să facă fără ca țara să poată influența acest lucru. În același timp, 65% cred că, datorită apartenenței la Uniunea Europeană, România are un rol mult mai important în economia mondială. De asemenea, 78% dintre repondenți consideră că apartenența la NATO face mai puțin probabil ca o țară străină să atace România, iar 71% sunt de părere că Uniunea Europeană ar trebui să-și facă o armată proprie cât mai puțin dependentă de SUA.
Marea majoritate a românilor (73%) cred că Rusia este o amenințare. 24% văd China ca o amenințare pentru România, iar 14% au indicat SUA. „În timp ce actori politici români proeminenți atacă vizibil valorile occidentale, discuțiile despre amenințările legate de China nu sunt la fel de răspândite în spațiul public al țării. Percepția societăților occidentale ca fiind o amenințare are potențialul de a genera și mai multe sentimente antioccidentale în societatea românească”, susțin autorii studiului.
În 2024, 55% dintre români susțin că Rusia este principalul vinovat pentru războiul din Ucraina, cu 10 puncte procentuale mai puțin decât în 2023. În același timp 22% dintre repondenți, cu 16% mai mulți față de 2022, dau vina pe Ucraina. Cu toate acestea, mai mulți români (58%) doresc să vadă Ucraina ca parte a alianței occidentale în 2024 față de anul 2022 (51%). Un procent de 30% cred că Ucraina ar trebui să fie neutră, iar 7% spun că trebuie să treacă în sfera de influență a Rusiei.
Efectul narațiunilor antioccidentale și anti-Ucraina
„În general, respondenții din România au exprimat o dorință puternică de a rămâne parte a sistemului instituțional occidental. Cu toate acestea, narațiunile antioccidentale, anti-democratice și anti-Ucraina au avut cu siguranță un efect. Acest lucru este vizibil, printre altele, în faptul că mai puțini români au identificat Rusia ca principalul vinovat pentru războiul din Ucraina în 2024 decât în 2023, sprijinul scăzut pentru drepturile LGBTI+ și un nivel ridicat de credință în narațiunea că schimbările climatice nu sunt rezultatul activității umane”, este una dintre concluziile studiului.
Autorii au descoperit faptul că tinerii sunt mai degrabă ambivalenți în ceea ce privește democrația și locul României în Occident. „Cea mai tânără grupă de vârstă – 18-34 de ani – este cea care susține cel mai mult apartenența la UE și este cel mai puțin probabil să accepte așa-numitul «dictat al UE». Aceștia sunt, de asemenea, cei mai favorabili drepturilor LGBTI+. În schimb, acest grup de vârstă este cel mai probabil să fie de acord că un regim totalitar ar fi bun pentru țara lor, cel mai probabil să spună că ONG-urile sunt agenți străini și cel mai puțin probabil să identifice extrema dreaptă drept o amenințare la adresa propriei identități și valori”, se mai precizează în raportul citat.
Foto: Profimedia