Libertatea vă dezvăluie un caz ţinut sub tăcere de autorităţi, care ne arată că în spitalele din România nu există doar pericolul infecţiilor nosocomiale, al malpraxisului şi al incendiilor din pandemie ce n-au fost elucidate nici până acum. 

Datele exacte despre tragedia din spitalul de la Târgovişte sunt consemnate în motivarea judecătorului care a dat prima sentinţă, pe fond. 

Pacienta a ars minute întregi şi nimeni n-a intervenit, pentru că „alarmele de fum se mai declanşau şi accidental”

E noaptea de 3/4 iulie 2022, duminică spre luni. Holul de la etajul 3 al Spitalului din Târgovişte, unde se află Secţia de Neurologie, e învăluit în linişte. Uneori, se aud paşii grăbiţi ai asistentelor care, o dată la două ore, intră în saloane, ca să verifice pacienţii. Camera de supraveghere video de pe hol înregistrează totul, secundă cu secundă. 

La ora 4.02, pe imagini apare un bărbat îmbrăcat în tricou, pantaloni de pijama şi papuci. Are desenat un tatuaj pe braţul drept. E unul din pacienţii de pe secţie. El intră în salonul nr. 1, unde sunt internate cinci femei. Rămâne acolo, câteva minute, iar la ora 4:07:37 iese pe uşă, cu o pungă colectoare de urină în mână. În spatele lui, în întunericul din salon, se vede cum pâlpâie o lumină, ce creşte treptat în intensitate. E flacăra de pe salteaua unei paciente, aprinsă cu bricheta de bărbat.

În salon erau doi senzori de fum, care au declanșat alarma. Asistentele n-au intervenit imediat pentru că, declarau ele la proces, „alarmele se mai declanşau şi accidental, zilnic”. Iar în noaptea aceea, mai spun asistentele, prima alarmă a pornit şi „s-a oprit foarte repede. Apoi, s-a mai pornit încă o dată şi, pentru că suna continuu, am ieşit să vedem ce se întâmplă”.

La ora 4:12:02, conform imaginilor de pe camera video, o infirmieră intră grăbită în salon. Iese rapid şi revine, având în mâini o oală cu apă. Pe patul care ardea cu tot cu pacientă era o saltea din burete, dar şi una antiescare, alimentată la o priză cu tensiunea de 220 volţi. „S-au scos salteaua şi frigiderul din priză şi nu s-a aruncat cu apă decât pe saltea, nu şi pe pacientă”, au declarat asistentele, la proces. Ele au mărturisit că fuseseră instruite cu privire stingerea incendiilor, însă doar teoretic, căci n-au folosit niciodată vreun extinctor.

La 25 de secunde după a fost adusă oala cu apă, pe camera video se vede cum o asistentă intră şi ea în salon, apoi iese. Şi abia la 4:12:41, adică la peste cinci minute de la izbucnirea focului, o altă asistentă aduce un stingător pentru incendii şi îl declanşează. Imediat, în faţa salonului apar mai multe cadre medicale cu extinctoare. Imaginea de pe cameră e acoperită cu o perdea de fum şi de vapori, iar apoi nu se mai vede nimic.

Dialogul ireal dintre piroman şi o pacientă care i-a strigat „Bă, nemernicule, luăm foc!”

În patul care a ars era imobilizată o femeie de 93 de ani, internată cu AVC. Era conştientă, dar avea paralizie pe partea dreaptă şi „i se dădea să mănânce, nu vorbea, decât deschidea ochii”, spunea una dintre infirmierele care au îngrijit-o. 

În acelaşi salon mai erau alte patru femei, de 67 de ani, 64 de ani, 73 de ani şi, respectiv, 88 de ani, toate cu afecţiuni medicale neurologice. Niciuna dintre ele nu se putea deplasa singură. 

Două dintre paciente l-au văzut în acea noapte pe bărbat, intrând în salon. „A luat punga de urină de la sonda pe care o avea bătrâna şi, cu o brichetă pe care a scos-o din buzunar, a încercat să o aprindă”, spune pacienta de 67 de ani. „Bă, nemernicule, luăm foc!”, i-a strigat atunci o altă femeie din salon. „Lasă, fă, că nu iei foc”, i-a replicat piromanul. 

După ce a aprins cu bricheta patul, el plecat, luând cu el punga de urină. „Salteaua ardea pe la mijlocul ei, ieşea fum, şi am auzit-o pe bătrână zicând, cu o voce stinsă, «Arde!»”, mărturiseşte bolnava care a fost martoră la omor. 

Buretele saltelei s-a aprins rapid, iar focul s-a întins pe o porţiune de circa 1,3 metri lungime şi 0,3 metri lăţime. Bătrâna imobilizată în acel pat a suferit arsuri de grad IV, pe 20% din suprafaţa corpului, având ambele membre inferioare afectate de flăcări. Medicii au fost nevoiţi să-i amputeze piciorul stâng, iar la trei săptămâni după incendiu, bătrâna a murit, din cauza stării toxico-septice.

Piromanul era violent, dar medicul n-a făcut nimic, pentru că „tratamentul era la nivel maxim”

În baza imaginilor video, a declaraţiilor lui, dar şi a celorlalte probe din dosar, anchetatorii au stabilit că cel care a pus focul e Florin Daniel Ionescu. Bărbatul de 51 de ani era necăsătorit, avea 8 clase, nicio ocupaţie şi-un cazier bogat, fiind condamnat, în ţară, dar şi în străinătate, pentru furt şi înşelăciune. La Secţia de Neurologie a Spitalului din Târgovişte, el era internat cu diagnosticul de encefalopatie (afecțiuni la nivelul creierului – n.r.). 

Asistentele au declarat la proces că Ionescu ceruse, cu câteva zile înainte de incendiu, să fie externat, iar în acea seară de duminică, se comporta agresiv. „Mergea din salon în salon, căuta ţigări, ameninţa şi umbla prin frigidere”, spune una dintre asistente. O alta îşi aminteşte că Ionescu „voia să iasă din secţie şi era agresiv verbal, dar şi fizic, lovea cu pumnul în nişte bare”. 

A treia asistentă povesteşte cum Ionescu „a intrat şi în salon la mine, unde erau 5 pacienţi. L-am dat afară, dar s-a mai întors de două ori. A fost agitat toată seara, mi-era teamă. La un moment dat, el a devenit violent şi ne-a spus că ne omoară pe toţi dacă nu îl lăsăm după ţigări”. 

Aşa cum cere procedura, asistentele au anunţat medicul de gardă. „Nu l-am consultat şi nici nu l-am văzut”, a declarat medicul, la proces. „I-am consultat fişa medicală şi am constatat că era tratat suficient, în raport de starea lui. Cred că avea un traumatism la cap, iar comportamentul lui putea fi explicat de diagnostic. I se administrau medicamente pentru a se linişti, iar tratamentul era la nivel maxim”. 

Una dintre asistente susţine însă că, după ce l-a anunţat pe medic, el „i-a recomandat un medicament, dar pacientul a refuzat să-l înghită, din câte ştiu”. Și o infirmieră spune că Ionescu „nu a vrut să ia medicamentele, în seara respectivă”.

În sala de judecată, medicul care a fost de gardă în noaptea incendiului a recunoscut, că „suplimentar, s-ar mai fi putut face pentru persoane agresive şi o imobilizare cu dispozitive adecvate de pat, însă nu s-a recurs la o astfel de măsură, pentru că acesta se liniştise”.

Spitalul nu a anunţat imediat poliţia despre incendiul din salon

Una dintre infirmiere îşi amintea la proces că, după ce incendiu a fost stins, l-a văzut pe Florin Ionescu cum „se plimba pe hol. Mai erau şi alţi pacienţi care au ieşit la uşă. Eu deschideam geamurile la saloane, ca să iasă fumul. Nu ştiam că Ionescu e cel care a dat foc, toată lumea credea atunci că a luat foc salteaua”.

E vorba despre salteaua antiescare, care funcţiona cu ajutorul unei pompe conectate la priza electrică. Poate şi din această cauză, cei de la Spitalul Târgovişte „nu au sesizat de îndată incidentul organelor de urmărire penală”, după cum se precizează în rechizitoriu.

Dar poliţia a aflat, iar a doua zi după incendiu a fost deschis un dosar penal la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte, în care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem (pentru faptă – n.r.) şi pentru săvârșirea infracțiunii de omisiunea sesizării. 

După ce s-a constatat că focul a fost pus intenţionat, dosarul a fost declinat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa. 

Pe lângă infracţiunea de omor calificat, pentru care era acuzat Ionescu, procurorii au dispus extinderea urmăririi penale şi cu privire la infracţiunea de ucidere din culpă. Din octombrie 2022, aceste cercetări au fost continuate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte. Dar dosarul nu apare înregistrat pe rolul instanţelor, ceea ce înseamnă că, până acum, nimeni n-a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă.

Libertatea a solicitat Spitalului Judeţean Târgovişte să comunice dacă, în urma incendiului de pe Secţia de Neurologie, au fost luate măsuri, la nivel administrativ. Până la ora publicării articolului, nu am primit niciun răspuns.

Versiunea bărbatului acuzat de omor: am vrut doar să o ajut pe bătrână

Pe 7 iulie 2022, Florin Ionescu a fost reţinut şi apoi arestat preventiv. El a declarat în anchetă că n-a vrut decât să o ajute pe acea bătrână şi că a intrat în salon fără să aprindă lumina, ca să nu fie observat de asistentele „care mă certau mereu”. Ionescu a susţinut că a aprins bricheta lângă patul pacientei, doar ca să verifice dacă a scos bine punga de urină, și că astfel, poate accidental, s-o fi aprins cearceaful. 

Povestea lui, spun anchetatorii, e infirmată de expertiza în procese pirogene care a stabilit că, în cazul brichetei cu cuarţ pe care o avea Ionescu, aprinderea nu se putea produce accidental, ci doar prin menținerea apăsată a clapetei de pornire. 

La proces, Ionescu n-a mai vrut să facă nicio declaraţie. Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică a arătat că el suferea de „tulburare mixtă de personalitate, dependenţă de alcool şi dependenţă de tutun”, dar avea discernământ la momentul comiterii faptei. 

Pe 5 noiembrie anul acesta, bărbatul a fost condamnat, pentru omor calificat şi distrugere, la 17 ani și 8 luni de închisoare, în regim de detenţie. La recomandarea Comisiei de expertiză psihiatrică, instanţa l-a obligat să urmeze, la locul de deținere, un „tratament medical până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol”.

Ionescu era acuzat şi de tentativă de omor, în cazul celorlalte patru paciente din salon, dar instanţa a dispus achitarea pentru această infracţiune, căci din probe nu reiese că „inculpatul ar fi prevăzut și acceptat faptul că ar fi putut fi incendiate și celelalte paciente, cu consecința decesului acestora”.

Spitalul nu răspunde penal şi nu plăteşte, însă primeşte daune

În timpul procesului, rudele bătrânei ucise au cerut, prin avocat, ca spitalul să fie obligat la plata daunelor, ca parte responsabilă civilmente, dar instanţa a respins solicitarea, ca fiind tardiv formulată. 

Avocatul angajat de unitatea medicală a invocat un raport de expertiză în care se spune că „personalul administrativ, medici, asistente, brancardieri, paznici nu aveau sarcini pentru urmărirea din punct de vedere infracţional a unui bolnav pe timpul nopţii”. În plus, a mai spus avocatul, nu poate fi reţinută vreo neglijenţă a spitalului, de vreme ce Ionescu a declarat că „veneau asistentele şi îmi spuneau să mă duc în salon la mine”. 

Instanţa a decis că spitalul ar trebui să primească şi daune din partea lui Ionescu: 14.190 de lei – cheltuieli de judecată şi 785 de lei – contravaloarea bunurilor distruse prin incendiere. 

Celor trei rude ale bătrânei ucise – o cumnată şi doi nepoţi – Tribunalul Dâmboviţa le-a acordat câte 5.000 de lei daune morale, căci „defuncta avea o vârstă înaintată, 93 ani, cu o stare de sănătate precară, cu patologii preexistente”, iar „decesul survenit în aceste condiții nu a fost de natură să creeze o suferinţă însemnată şi să producă o tulburare profundă în viaţa părţilor civile”, spune judecătorul.

Procurorii, inculpatul, dar şi rudele femeii incendiate au atacat decizia tribunalului, iar dosarul a ajuns acum la Curtea de Apel Ploieşti, unde primul termen al procesului va fi pe 11 decembrie, anul acesta.

Foto: stiridb.ro

 
 

Urmărește-ne pe Google News