Nouă transplanturi în șase zile, zeci de ore de drumuri cu ambulanța prin țară, sute de teste de laborator contracronometru și peste 60 de pacienți aduși de acasă pentru a se verifica compatibilitatea. Medicii de la Spitalul „Dr. C. I. Parhon” au declarat presei vineri, 13 octombrie, că au trecut printr-un maraton de transplanturi. Au atras atenția și asupra nevoii de donatori de organe, fiindcă rar se întâmplă să poată realiza atâtea intervenții chirurgicale la rând.
- În România, timpul de așteptare pentru un transplant de rinichi este de 3-4 ani, în medie, și există pe listele de așteptare, în toată țara, în jur de 3.500 de persoane, potrivit Registrului național de transplant.
Au existat patru cazuri de persoane intrate în moarte cerebrală în ultimele 6 zile, în care familia a fost de acord cu donarea organelor, iar echipa de la Iași a fost cea care s-a deplasat pentru că aici se află centrul regional de transplant. Medicii spun că politica este aceea de a merge cu ambulanța, fiindcă nu există un alt mijloc de transport mai rapid, cum ar fi avioanele sanitare, cum există în țări precum Croația sau Spania.
Echipe de la centrul de transplant au făcut în șase zile 4 prelevări, 9 intervenții de implantare și ture de câte 16 ore în spital: „Sunt 9 vieți salvate prin faptul că le dăm șansa să ducă o viață normală”.
Care sunt șansele unei compatibilități soț-soție: aproape zero
Una dintre cele mai emoționante povești din săptămâna de transplanturi vine de la singurul transplant care s-a realizat de la donator viu. Un bărbat de 55 de ani, din Iași, care a primit un rinichi de la soția sa. O coincidență atât de rară încât medicii erau la un pas să o numească minune.
„În cazul acesta, compatibilitatea a fost la limită: soțul și soția sunt neînrudiți, este un caz foarte, foarte rar, doar coincidența a făcut ca ei să fie cât de cât asemănători, fiindcă suntem fiecare complet diferiți. Doar gemenii monozigoți sunt la fel pe planetă. Să găsești pe cineva compatibil e o performanță: e ca și cum ai găsi două numere de telefon identice la care să răspundă alte persoane”, a explicat dr. Petru Cianga, cel care lucrează în laboratorul unde se fac analizele de compatibilitate.
„Serviciu am, casă am, vreau să călătoresc și acum am și sănătate să o fac”
Cătălin Cucuranu, bărbatul de 55 de ani care a primit un rinichi de la soție, spune că era singura lui șansă. A înțeles de la medici că cele mai mari șanse de compatibilitate le ai dacă primești un rinichi de la un membru al familiei, dar el a fost singur la părinți și amândoi s-au stins din viață. De aceea a și încercat să vadă soția dacă e compatibilă, chiar dacă șansele erau foarte mici.
„Eu sunt bolnav cronic din 2019, boala din păcate a avansat nefavorabil. Am mai fost internat în secție, am văzut mai multe transplanturi, nu mi-a fost frică și am venit cu cea mai mare încredere în medici. Norocul meu este că am fost compatibil de două ori cu soția mea: prima dată când ne-am căsătorit și a doua oară când mi-a dat rinichiul. Sunt oameni care nu au același noroc. Am ajuns a o vârstă la care serviciu am, casă am, vreau să călătoresc și acum am și sănătate să pot face asta”, a declarat bărbatul.
Câte două operații, organizate în paralel
Dr. Corneliu Moroșanu, coordonatorul echipe chirurgicale, explică faptul că pentru a da o șansa cât mai mare ambilor pacienți să primească un organ viabil, în cazul prelevării organelor de la persoanele aflate în moarte cerebrală, operațiile de transplant încep aproape simultan. Este un câmp chirurgical în blocul operator împărțit în două, iar echipele pot merge de la un pacient la altul, lucrându-se în paralel.
„Nu poți dezavantaja un pacient punându-i rinichiul câteva ore mai târziu și ținându-l mai mult timp în ischemie”, a spus dr. Corneliu Moroșanu. Totul se desfășoară cât de rapid se poate pentru că viabilitatea unui organ în afara corpului este de cel mult 24 de ore. Dar, practic, cu cât este transplantat mai repede, cu cât riscul de respingere este mai mic.
14 ore de lucru de la apelul că sunt organe disponibile
Un transplant presupune o muncă contracronometru. Spre exemplu, în ziua de joi o echipă de medici a plecat la ora 11.00 de la unitatea medicală spre Bacău, au făcut 4 ore dus-întors prin trafic cu ambulanța, au petrecut 5 ore pentru prelevarea celor doi rinichi și au intrat direct în sala de operații când s-au întors, unde îi aștepta restul echipei. Intervenția a fost finalizată la 1 noaptea, când pacienții transplantați au fost transferați către secția de Anestezie și Terapie Intensivă pentru recuperare. În total, 14 ore.
Dar echipa de la Iași a mai făcut și un drum către București, tot cu ambulanța, tot pentru a preleva o pereche de rinichi. Asta pentru că, explică dr. Adrian Covic, şeful Compartimentului de Transplant Renal, doar la Iași se fac transplanturi de la donatori care sunt confirmați cu infecție cu Hepatita C.
„Cei nouă erau pacienți care făceau dializă, tratamentul funcționa, dar era o viață chinuită pentru că de trei ori pe săptămână trebuiau să meargă la un astfel de centru pentru câteva ore”, a explicat medicul Adrian Covic.
„Sistemul a fost întins la maximum, aproape că nu am părăsit spitalul în această săptămână. Nu am mai făcut niciodată atât de multe, nu știu dacă este centru în țară în care să se fi făcut atât de multe într-un timp atât de scurt.”
Adrian Covic, şeful Compartimentului de Transplant Renal:
Alți 300 de oameni așteaptă un telefon care să le schimbe viața
Iar pentru fiecare pacient care are șansa de a primi un rinichi nou și o nouă șansă la o viață în care să nu depindă de aparatul de dializă, există alți 6-7 candidați care sunt chemați la spital, trec prin procesul de analize. La final, doar unul intră în sala de operații. Iar după acest maraton de intervenții, gândul medicilor de la Iași este la ceilalți 300 de oameni care sunt în regiunea Moldovei, care țin de acest centru de transplant, și care așteaptă un telefon care să le schimbe viața.
„Cei 9 pacienți care au primit organele sunt tineri, cu vârste între 30 și 50 de ani, erau pe lista de așteptare de cel puțin un an, cea mai lungă așteptare fiind de 8 ani. Făceau trei ședințe de dializă pe săptămână și pentru ei telefonul de la spital a adus o veste care le-a dat speranțe și pe care și-o doreau”, a declarat dr. Ionuț Nistor, medic primar nefrolog și purtătorul de cuvânt al spitalului.
O familie a refuzat să doneze organe la sfatul duhovnicului
Medicii fac apel la solidaritate din partea comunității, ca oamenii să înțeleagă mai mult importanța acceptării donării de organe. Deși au realizat această serie de nouă transplanturi în șase zile, media anuală a centrului de la Iași este de aproximativ 50 de intervenții, mult sub ce și-ar dori să poată realiza medicii. Ei spun că au făcut apel la tot felul de organizații și au vorbit inclusiv cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei, de la care au primit asigurări că le sprijină cauza.
Dar nu se întâmplă de fiecare dată. Aceștia au amintit și cazul din septembrie, din Suceava, când o familie s-a întors asupra deciziei de a dona organele fiului lor adolescent, care s-a stins din viață, după ce s-a consultat cu duhovnicul.
„Eram pregătiți, aveam toată echipa gata, dar este un transplant care nu s-a mai realizat. A fost o adevărată dramă pentru noi fiindcă primitorul era un copil din Iași. Nu a fost susținerea bisericii, care pentru noi este foarte importantă. Dar trebuie spus că nu este vorba de o politică a bisericii, ci de reacția oamenilor de la fața locului, pentru că am întrebat la Mitropolie și am fost asigurați că avem sprijinul total”, a mai spus dr. Adrian Covic.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro