14 comentariiLaurenţiu T. e din Bucureşti, are 32 de ani şi mai multe afaceri în domeniul imobiliar. În după-amiaza zilei de 13 aprilie 2021, el se afla în staţiunea Râşnov, la volanul unui Mercedes Benz, când a fost oprit de poliţie, pentru un control de rutină. Testat pentru droguri, a ieşit pozitiv la cocaină şi atunci le-a spus poliţiştilor că „a consumat un praf alb, prin inhalare, cu trei zile înainte”.
A fost condus imediat la spital, unde i-au fost prelevate probe de sânge și de urină. Buletinul de analiză toxicologică a indicat prezența „în ser (sangvin – n.r.) a benzoilecgoninei (metabolit al cocainei – n.r.) – 0,013 µg/ml” şi a cocainei, în proba de urină.
În ancheta ce a urmat, Laurenţiu T. a revenit asupra declaraţiei şi a susţinut că el, de fapt, se drogase cu cocaină cu câteva săptămâni înainte ca poliția să-l oprească în trafic.
În august 2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărneşti l-a trimis în judecată sub acuzaţia de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, infracţiune pedepsită prin lege cu închisoarea de la unu la 5 ani sau cu amendă.
Şoferul și-a recunoscut fapta, a regretat-o şi a fost achitat
Procesul a început în aprilie 2023, la doi ani de când Laurenţiu T. fusese oprit în trafic. La primul termen, conform încheierii de şedinţă, el a recunoscut acuzaţiile şi a cerut să fie judecat în procedura simplificată, ce reduce cu o treime limitele pedepselor.
La acelaşi termen, procurorul de şedinţă a solicitat ca el să fie condamnat la pedeapsa amenzii penale. Iar avocatul tânărului a pledat pentru „renunţarea la aplicarea pedepsei, deoarece perioada de 2 ani, în care (clientul său – n.r.) nu a condus, este suficientă şi poate fi considerat ca o pedeapsă. A fost un caz izolat, e căsătorit cu 2 minori, are o afacere, fiind dezvoltator imobiliar, cu mai mulţi angajaţi, şi nu este o persoană care are nevoie să fie sancţionată, pentru a se putea autocorija.”
În sala de judecată, având ultimul cuvânt, Laurenţiu T a spus: „Mi-am dat seama de gravitatea faptei. Regret fapta şi o recunosc.” Dar pe 29 iunie 2023, Judecătoria Zărneşti a dispus achitarea lui, pentru că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Instanţa spune că nu e cert dacă era drogat când l-a oprit poliţia
„E adevărat că este incriminată orice conduită ilicită de conducere a unui vehicul, ulterior consumului de substanță psihoactivă, indiferent de cantitatea ingerată”, spune Judecătoria Zărneşti, în motivarea deciziei de achitare, „însă incriminarea nu poate subzista, dacă se constată că subiectul activ nu se afla sub influența substanței ingerate”.
Instanţa precizează că două Curţi de Apel au decis, definitiv, că nu există infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa unor substanţe psihoactive, dacă drogul e prezent doar în urină și, respectiv, dacă în probele biologice e depistat doar metabolitul inactiv al canabisului (THC-COOH).
„În ambele situații evocate”, spune Judecătoria Zărneşti, „existența situației premise, a consumului anterior de substanță psihoactivă, era clară, acest lucru neputând echivala, per se (în sine – n.r.), cu concluzia că subiectul activ se (mai) afla la momentul conducerii vehiculului pe drumurile publice sunt influența acesteia.”
În cazul lui Laurenţiu T., la dosar a fost depus un raport de expertiză medico-legală ce concluziona că el „nu se afla sub influența substanțelor psihoactive, având în vedere valoarea scăzută a metabolitului cocainei (benzoilecgoninei – n.r.) depistat în sânge, coroborată cu datele din literatura de specialitate, precum și rezultatul examinării clinice, care nu a constatat niciun element patologic specific consumului recent de cocaină”.
Și pentru că „nu s-a dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul, la momentul conducerii autovehiculului, se afla sub influenţa substanţei psihoactive, dubiul urmând să profite acestuia”, Judecătoria Zărneşti a dispus achitarea lui Laurenţiu T., „fapta săvârșită nefiind prevăzută de legea penală”.
Procurorii au cerut sesizarea Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie
Parchetul a atacat decizia, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Braşov, unde, încă de la primul termen, procurorul de şedinţă a cerut să fie sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca ea să lămurească dacă, pentru a proba infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, e de ajuns să se constate prezența drogurilor în sânge sau în urină, indiferent de valoarea analizelor.
Iar în februarie anul acesta, Curtea de Apel Braşov a suspendat procesul lui Laurenţiu T. şi a sesizat ÎCCJ, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
● În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive (…) este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut, ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?
Câteva zile mai târziu, şi Curtea de Apel Cluj a făcut o sesizare similară, în dosarul lui Valentin G., un şofer de 35 de ani care a ieșit pozitiv, doar la proba de urină, pentru metamfetamină și mefedronă. El le spusese poliţiştilor că „a tras câteva fumuri dintr-o țigară, cu o zi înainte”.
Judecătorul raportor de la ÎCCJ cere să existe un prag, ca la alcool
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ÎCCj a amânat până acum, de trei ori, pronunţarea unei decizii.
Conform G4media.ro, Lucia Rog, judecătorul care a întocmit raportul asupra acestei chestiuni de drept supuse judecăţii, consideră că ar trebui să existe un prag pentru infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive, aşa cum există cel de 0,80 g/l alcool pur în sânge, pentru şoferii care suflă în etilotest.
Judecătoarea Rog a scris în raport că „sintagma «persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive» se referă atât la prezența substanței psihoactive în probele biologice, cât și la aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei”.
Cinci din cei 9 magistraţi ce compun completul de la ÎCCJ sunt de aceeaşi părere cu judecătorul raportor, scrie G4media.ro. Dar, pentru a fi luată o decizie, trebuie să existe o majoritate de două treimi, iar pronunţarea a amânată până acum din cauza faptului că părerile sunt împărţite. ÎCCJ ar urma să anunţe decizia pe 11 noiembrie.
CCR explică de ce, în cazul drogurilor, nu poate exista un prag
Prin Deciziile 138/2017 şi 101/2019, Curtea Constituţională a României a stabilit că „pentru constatarea consumului de substanțe psihoactive (…) este necesară analiza de laborator, care trebuie să stabilească existența acestor substanțe în corpul conducătorului vehiculului”.
„Având în vedere sfera largă a produselor susceptibile de a avea efecte psihoactive (…), în mod obiectiv, legiuitorul nu poate prevedea un nivel minim al concentrației de substanțe psihoactive, ca și cerință esențială cu privire la elementul material al laturii obiective în cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive”, explică judecătorii de la CCR.
Până acum, şi judecătorii de la ÎCCJ, în recursurile în casaţie pronunțate, au considerat că e suficient ca să se constate prezenţa substanţelor psihoactive, respectiv compuşii activi din substanţe în sânge, fără să fie necesară dovedirea influenţei acestor substanţe asupra sistemului nervos central.
Laurenţiu T. şi Valentin G. nu au ucis pe nimeni cu maşina, dar decizia pe care ÎCCJ o va da în cazul lor poate influenţa şi alte procese. Potrivit Codului de Procedură Penală, „dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanțe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României”.
Tatăl lui Pascu, despre drogurile luate de fiul lui în seara accidentului
În noaptea de 18/19 august anul trecut, Vlad Pascu a intrat cu mașina, având peste 100 km/h, într-un grup de tineri care mergeau pe marginea drumului ce leagă Vama Veche de 2 Mai. În urma impactului, doi tineri au murit și alţi trei au fost răniţi.
Cum ar putea beneficia Pascu de decizia ÎCCJ? Acuzat de ucidere din culpă, el ar putea primi o condamnare între 2 ani şi 7 ani de închisoare, pentru că şi-a recunoscut faptele. La pedeapsa principală i se va adăuga câte o treime din pedepsele primite pentru vătămare corporală din culpă, părăsirea locului accidentului și conducerea unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive.
Pedeapsa finală n-ar putea fi decât cu executare, pentru că atunci când a făcut accidentul, era în vigoare „Legea Anastasia”. Iar ea prevede că şoferii care produc accidente mortale fiind sub influenţa drogurilor sau a alcoolului nu mai pot fi condamnaţi cu suspendare.
Dar „ce înseamnă droguri? Pentru că toată lumea tot vorbeşte că a fost drogat şi că nu ştiu ce… A ieşit că a consumat, dar el n-a consumat atunci!”, declara tatăl lui Vlad Pascu într-un interviu, în aprilie, anul acesta.
Vlad Pascu a fost testat pentru droguri după accident şi, potrivit rechizitoriului, „s-a constatat prezenţa în sânge a substanţelor: cocaină, benzoilecgonina (metabolit cocaină – n.r.), MDA, MDMA (metamfetamine), benzodiazepină, tramadol, iar în urină a substanţelor: cocaină – metabolit, MDMA – metabolit, MDA – metaboliţi, bromazepam, tramadol – metabolit”.
În interviul din aprilie, tatăl lui Pascu susține că sunt cantități infime și, drept dovadă, arată, pe ecranul telefonului său, o parte din „valorile drogurilor pe care el le-a avut în seara aceea (a accidentului – n.r.). Sunt rezultatele de la INML: cocaină – 0.001 (µg/ml – n.r.), benzoilecgonină – 0,158… Astea sunt din ălea de au rămas de acum două săptămâni, 3 săptămâni, o lună, ştiu eu?”.
Cum este amânat procesul lui Pascu de la Mangalia de patru luni
Judecătoria Mangalia a anunţat deja, atunci când a respins schimbarea încadrării juridice a acuzaţiilor din ucidere din culpă în omor, că „susținerile, în sensul că inculpatul se afla la momentul respectiv sub influenţa substanţelor psihoactive, vor fi analizate de instanța de judecată cu prilejul soluționării prezentei cauze, pentru a determina și stabili existența infracțiunilor prev. de art. 336 alin. (2) din Codul penal (conducerea unui vehicul sub influența unor substanțe psihoactive – n.r.)”.
Procesul de la Mangalia bate pasul pe loc de patru luni, în aşteptarea unor expertize de la INML ce ar urma să stabilească dacă tinerii răniţi în accident au suferit vreo infirmitate permanentă, caz în care Pascu ar putea primi 6 luni în plus la pedeapsă. Rapoartele cerute de instanţă întârzie pentru că, spun surse judiciare, expertul parte desemnat de familia Pascu solicită la INML obţinerea unor acte medicale de la spitale, iar asta cere timp.
Judecătoria Mangalia a fixat următorul termen pentru data de 15 noiembrie, adică după ce ÎCCJ se va pronunţa cu privire la stabilirea unui prag, în cazul şoferilor prinşi drogaţi la volan.
Mario Iorgulescu, aceeaşi valoare la cocaină ca tânărul achitat la Zărneşti
Dacă ÎCCJ va introduce acest prag, şi Mario Iorgulescu şi-ar putea îmbunătăţi situaţia juridică. În noaptea de 7/8 septembrie 2019, aflat sub influența drogurilor și a alcoolului, potrivit acuzării, fiul președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal din România a urcat la volan şi, cu 143 km/h, a intrat pe contrasens, izbind frontal maşina condusă de un alt tânăr, care a murit pe loc.
Trimis în judecată pentru omor şi conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, Mario Iorgulescu a fost condamnat definitiv la 13 ani şi 8 luni de închisoare. Dar ÎCCJ i-a anulat decizia de condamnare în iunie anul acesta, iar procesul s-a reluat, la Curtea de Apel Bucureşti.
La primul termen, judecătorii au decis schimbarea încadrării juridice a acuzaţiei, din omor în ucidere din culpă, infracţiune pedepsită cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, Mario Iorgulescu primise 2 ani de închisoare. Potrivit datelor din dosar, imediat după accident, el a avut o concentrație de 1,96 g/l alcool pur în sânge şi a ieşit „pozitiv pentru cocaină” la testul rapid pe proba de urină. Analiza toxicologică a arătat că avea 0,013 µg/ml benzoilecgonină (metabolit al cocainei – n.r.) în sânge, iar în urină: cocaină și metabolit; diclofenac (metaboliți); fentanil.
Tot 0,013 µg/ml benzoilecgonină în sânge avea și Laurențiu T., tânărul care a fost achitat de Judecătoria Zărnești.
Anul trecut, Gino Iorgulescu declara că „băiatul meu nu a fost drogat și cine mai spune că e drogat o să aibă o mare surpriză, că noi avem dovezi și o să plătească, o să îi chemăm în instanță”.
Dar într-un raport de expertiză emis de INML se precizează că, „dacă se ține seama de timpii de înjumătățire a cocainei (0,7 – 1,5 ore) și a benzoilecgoninei (2,57 – 5,10 ore), se poate aprecia că pe parcursul intervalului orar 2:50 – 3:03, în data de 8.09.2019, inculpatul Iorgulescu Gino Mario se afla sub influența substanțelor psihoactive de tipul cocainei, influență accentuată și favorizată de alcoolemia asociată și capabilă să modifice în sens nefavorabil capacitatea acestuia de a conduce autovehicule pe drumurile publice”.
Dacă se va introduce un prag pentru infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, Iorgulescu jr ar mai putea scăpa de o parte din pedeapsă.
Între timp, apărătorul lui cere amânarea procesului. La ultimul termen, el a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale a lui Mario Iorgulescu, în Italia, dar şi suspendarea judecăţii, reaudierea tuturor martorilor care au dat declaraţii la tribunal şi revocarea mandatului de arestare preventivă. Instanţa urmează să se pronunţe pe aceste cereri.
Următorul termen al procesului de la Curtea de Apel Bucureşti e pe 8 noiembrie.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea