În 2008, o familie din Cluj-Napoca a apelat la un agent imobiliar pentru a-și achiziționa un apartament în Apahida, comună situată la nici 20 de kilometri de municipiul reședință de județ, care a cunoscut o explozie în dezvoltarea imobiliară. Dintre toate ofertele prezentate de agentul imobiliar, soții B.I.F. și B.M.I. au ales un apartament de 97 mp, cu trei camere și terasă, situat într-un imobil ce era prezentat ca fiind nou construit, din cărămidă pe fundație de beton, la prețul de 70.000 de euro.

Familia a încheiat un precontract de vânzare-cumpărare, achitând un avans și angajându-se să plătească întreaga sumă în cinci ani. 

Cei doi soți s-au mutat în apartament în 2008, achitând ratele aferente până în 2013, când au perfectat contractul de vânzare-cumpărare, devenind astfel proprietarii apartamentului numărul 4 din imobil. 

Contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică a fost încheiat pe 27 septembrie 2013, fiind depuse, printre altele, extras de carte funciară, autorizație de construire, proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Din toate aceste documente reieșea că imobilul din care face parte apartamentul vândut soților B.I.F. și B.M.I. este unul nou, construit în anul 2007.

În 2014 a cedat podeaua

La niciun an de când au devenit proprietari cu acte în regulă, cei doi soți aveau să constate că visul de a avea propria lor casă s-a dărâmat la propriu. În luna iunie 2014, podeaua apartamentului s-a surpat din cauza cedării structurii de rezistență a planșeului. Cu această ocazie, noii proprietari au constatat că planșeul este parțial realizat din grinzi de lemn cu intercalări din șipci, între care s-a turnat mortar, situație ce nu corespundea cu materialele menționate în documentele prezentate cu ocazia cumpărării apartamentului.

Noii proprietari au descoperit că apartamentul achiziționat nu face parte dintr-o construcție nouă, astfel cum i-a fost prezentat de vânzători cu ocazia încheierii contractului de vânzare. Revoltați și considerând că au fost înșelați, au depus plângere la Poliție. 

În urma cercetărilor, anchetatorii au stabilit că, în realitate, imobilul era construit pe o casă veche asupra căreia foștii proprietari au intervenit în două rânduri, construind câte un etaj. 

Cum s-a transformat o casă veche într-un imobil nou-nouț

Potrivit documentelor din instanță consultate de Libertatea, proprietarii casei din care făcea parte apartamentul, soții B.P. și B.M., au achiziționat în anul 1990 o casă în comuna Apahida. Întreaga proprietatea era compusă dintr-o casă fără etaj, cu anexe și grădină.

În 1992 au extins casa de locuit, ridicând, printre altele, un etaj peste construcția existentă. În anul 2007, cei doi soți au efectuat din nou lucrări de renovare și extindere a construcției. De această dată însă, toate documentele pe baza cărora s-a emis autorizația de construire și, ulterior, s-a făcut înscrierea în Registrul de Carte Funciară (C.F.) făceau referire la o construcție nouă. Doar că era vorba de vechea casă, care nu fusese demolată niciodată.

Astfel, cererea adresată Primăriei Apahida pentru eliberarea autorizației de construire la data de 23 martie 2007 este făcută pentru „construire casă familială”. În plus, în memoriul tehnic de arhitectură întocmit de o societate angajată de proprietari se precizează că terenul este liber de construcții. 

Pe baza acestor documente, conținând date false, a fost obținută autorizația de construire, iar ulterior inculpații au înregistrat o cerere la Primăria Apahida pentru a se atesta edificarea construcției în vederea înscrierii în cartea funciară a imobilului. 

Astfel, în cartea funciară, proprietatea figurează ca fiind „grădină cu casă familială, cu construcție P+E, realizată pe fundații de beton, zidărie din cărămidă, acoperiș tip șarpantă din lemn cu învelitoare din țiglă…”. 

În acest mod, inculpații au putut să prezinte întregul imobil ca unul nou, probabil în scopul vânzării la un preț superior, deși imobilul inițial, care a fost extins apoi succesiv, era unul vechi, construit din materiale de slabă calitate”

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca:

În urma cercetărilor, proprietarii imobilului în care se afla și apartamentul vândut familiei au fost trimiși în judecată pentru înșelăciune.

Ce s-a stabilit în urma expertizei

În timpul procesului, a fost efectuată o expertiză tehnică a clădirii, ocazie cu care s-a stabilit că apartamentul în litigiu a fost edificat parțial pe o construcție veche,  cu materiale de slabă calitate (cărămidă nearsă, spărtură de piatră calcaroasă, mortar pe bază de argilă fără ciment, fundații din zidărie neomogenă din piatră). De asemenea, planșeul a fost realizat din elemente neomogene, fără capacitate de rezistență, armături sau centuri.  

Se constată că inculpații au adăugat un nou etaj peste o clădire construită din materiale precare, care nu se preta la lucrări de acest gen fără a se consolida în prealabil structura de rezistență, în special cea a planșeului

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca:

Unul dintre proprietari, condamnat, celălalt grav bolnav

În septembrie 2020, Judecătoria Cluj a dispus suspendarea cauzei în cazul proprietarului B.P., din cauza problemelor grave de sănătate ale acestuia, procesul continuând doar în cazul soției.

„Dispune disjungerea cauzei faţă de inculpata B.M. şi formarea unui nou dosar în care judecata va continua (începând cu acest termen de judecată). Starea de sănătate a inculpatului B.P. va fi verificată periodic în condiţiile art. 367 alin. 7 din Codul de procedură penală”, se menționează în încheierea din 11 septembrie a Judecătoriei Cluj-Napoca.

În fața instanței, proprietara a negat acuzațiile, afirmând că nicio clipă nu și-au pus problema să-și înșele clienții care le-au achiziționat apartamentele. 

Proprietara nu a recunoscut nimic

Femeia a invocat, în fața judecătorilor, că de documentele necesare extinderii construcției s-a ocupat „un arhitect”, că de intabularea construcției s-a ocupat „notarul”, că a semnat documentele „pentru primărie” pentru că „așa a formulat cine a făcut actele”, că de lucrările de construcție s-a ocupat soțul său, care „a angajat o firmă”, că nu a participat la recepția lucrărilor din 2007 și că nu știe de ce apare semnătura sa pe procesul-verbal de recepție, că nu știe de ce în memoriul tehnic apare că terenul este liber de construcții și că nu cunoaște din ce este construit imobilul.

Apărarea femeii nu a fost acceptată de judecători. Instanța a reținut că toate demersurile de autorizare a construcției, de recepție a construcției și de intabulare au fost efectuate de femeie alături de soțul său.

„Chiar dacă lucrările au fost efectuate de soțul inculpatei (personal sau prin intermediul unor constructori) și chiar dacă inculpata nu a cunoscut toate detaliile tehnice, în realitate, aceasta a cunoscut toate chestiunile esențiale. Astfel, lucrările au fost efectuate în timpul căsătoriei, construcția realizată a fost bun comun, asupra unui teren bun comun, inculpata a cunoscut faptul că vechiul imobil nu a fost demolat, ci extins (s-a construit peste el)”, au motivat judecătorii.

Păgubiții, 10.000 de euro în plus, după șapte ani de judecată

Găsită vinovată pentru înșelăciune la începutul acestui an, femeia a fost condamnată la 10 luni de închisoare cu suspendare, sub supraveghere a pedepsei. În plus, instanța a obligat-o să achite 80.000 de euro familiei înșelate, 70.000 de euro reprezentând prețul apartamentului, iar 10.000 de euro, deprecierea valorii bunului cumpărat. De asemenea, judecătorii au decis transferul de proprietate asupra apartamentului de la noii proprietari la foștii proprietari, după achitarea sumei de 80.000 de euro.

„Este de notorietate că prețul imobilelor a crescut de la data plății integrale a prețului, astfel că simpla restituire a sumei nu poate acoperi prejudiciul cauzat părților civile, care în prezent nu pot să cumpere un imobil de aceeași categorie (suprafață, confort, zonă, etc.) plătind același preț. Pe de altă parte, instanța reține că părțile civile au folosit acel imobil încă din anul 2008 și totodată faptul că a crescut și valoarea monedei (euro) în care a fost stabilit prețul”, a subliniat instanța de fond.

Sentința Judecătoriei Cluj Napoca a fost deja contestată de proprietara imobilului, dosarul fiind înaintat spre soluționare definitivă Curții de Apel Cluj.   

Foto ilustrativă: 123rf.com

Urmărește-ne pe Google News