2 comentariiÎn plus, experții criminaliști au stabilit că flacăra s-a aprins mai întâi la exterior, ulterior cuprinzând întreaga clădire.
Cuprins:
Expertize de șase sute de pagini
În cadrul cercetărilor privind incendiul de la Ferma Dacilor, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova au dispus efectuarea a două expertize științifice în baza cărora să se stabilească exact care a fost cauza izbucnirii focului.
Au fost două instituții angrenate în expertizarea probelor prelevate de la fața locului: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă din Petroșani (INSEMEX) și Institutul Național de Expertize Criminalistice (INEC) din cadrul Ministerului Justiției. Cele două expertize se întind pe șase sute de pagini, rapoartele fiind înaintate atât procurorului de caz, cât și patronului de facto al pensiunii, Cornel Dinicu, la începutul lunii octombrie 2024.
Concluziile laboratorului de expertize criminalistice
Potrivit acestuia din urmă, nici INSEMEX și nici INEC nu au stabilit motivul clar care a dus la dezastrul din 26 decembrie 2023, dar sunt indicate trei posibile cauze: o defecțiune a hotei din bucătăria pensiunii, o defecțiune a instalației electrice și o petardă aruncată pe acoperișul foișorului aflat în imediata apropiere a pensiunii. S-a ajuns la această din urmă concluzie, pentru că experții INEC au identificat în timpul analizelor pulbere folosită pentru încărcătura petardelor.
Cornel Dinicu a precizat pentru Libertatea că în expertiza specialiștilor de la Ministerul Justiției se precizează că „au fost găsite urme de praf de petardă, iar dinamica este că focul a plecat de afară, din zona foișorului aflat în spate (n.r. – spatele pensiunii)”.
Rapoartele experților nu răstoarnă cursul anchetei
Pe de altă parte, surse judiciare apropiate de anchetă au precizat pentru Libertatea că rapoartele INEC și INSEMEX nu răstoarnă cursul anchetei, ba din contră, întăresc concluziile inițiale trase după cercetarea la fața locului, în baza cărora s-a cerut arestarea preventivă a patronului fermei și a asociaților lui.
Pe 3 ianuarie 2024, la o săptămână de la tragedie, Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova anunța, într-un comunicat de presă, sursa probabilă a incendiului de la Ferma Dacilor ca fiind „efectul termic al curentului electric”, în condițiile în care societatea comercială era racordată la rețeaua de alimentare cu energie electrică în baza unui contract încheiat în anul 2014, pentru un consumator noncasnic tip persoană fizică, loc de consum cu denumirea „pompă de apă” având o putere de 8 kW, insuficientă pentru susținerea consumatorilor electrici ai unei pensiuni.
În plus, procurorul de caz a stabilit încă de la începutul anchetei și premisele izbucnirii și propagării focului:
a) imobilul a fost construit fără autorizație de construcție
b) mansarda a fost realizată din material lemnos, ușor inflamabil, neprevăzut cu căi de evacuare optime, construcția fiind încadrată în gradul V (cinci) de rezistență la foc (cel mai defavorabil grad)
c) imobilul a fost intabulat cu încălcarea prevederilor legale, în baza unui certificat de constatare a edificării construcției emis fără verificarea îndeplinirii tuturor cerințelor fundamentale
d) imobilul a fost edificat fără solicitarea/obținerea vreunui aviz/autorizație de la I.S.U. Prahova
e) a fost dotat cu o centrală de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu nefuncțională la momentul producerii incendiului, montată în baza unui proiect neavizat, precum și f) cu o instalație electrică certificată, subdimensionată (putere de 8 kW) în raport de nevoile reale ale unui astfel de consumator.
Rechizitoriul parchetului, în baza căruia inculpații vor fi trimiși în judecată pentru distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, nu este finalizat. Sunt așteptate completări ale expertizelor realizate de INEC și INSEMEX, la cererea experților parte, profesori de la Facultatea de Fizică Atomică de la Măgurele și un specialist în incendii angajați de patronul Fermei Dacilor, Cornel Dinicu.
Opt persoane, printre care doi ofițeri ISU, anchetate în dosarul Ferma Dacilor
În dosarul tragediei petrecute în satul Tohani au fost inculpate trei persoane fizice, Cornel Dinicu, patronul de facto al pensiunii, Adelina Ilie și Adrian Ristin, administratorii din acte, precum și persoana fizică reprezentând societatea prin care funcționează pensiunea, acuzațiile fiind de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.
La scurt timp de la începerea cercetărilor, procurorii prahoveni au decis extinderea urmăririi penale. Sunt vizați de anchetă Nicolae Marius Sora, primarul din Gura Vadului, comuna care înglobează și satul Tohani, dar și fostul primar Constantin Lungu și un alt funcționar public de la primărie. Cei trei sunt urmăriți penal.
Fostul primar Constantin Lungu este acuzat de fals intelectual în formă continuată și abuz în serviciu în formă continuată. Nicolae Marius Sora, primarul în funcție la momentul izbucnirii incendiului, este acuzat de fals intelectual și abuz în serviciu.
Funcționarul public din cadrul Primăriei Gura Vadului este acuzat de fals intelectual în formă continuată și abuz în serviciu în formă continuată.
Mese de protocol pentru șefii ISU
În paralel, Tribunalul Militar Bucureşti a admis cererea procurorilor DNA de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cazul ofițerilor ISU Prahova suspectați de abuz în serviciu, luare şi dare de mită. Colonelul Elisei Dumitru, un fost comandant al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, şi maiorul Cristina Chelba, angajată a inspecţiei de prevenire din cadrul acestei instituţii, sunt acuzaţi de corupţie, fiind suspectaţi că au permis funcţionarea fără autorizaţie a pensiunii Ferma Dacilor.
Iniţial, acest dosar a fost clasat, dar procurorii DNA au solicitat redeschiderea acestuia în ianuarie 2024, la câteva zile de la incendiul în care au murit opt oameni.
Tribunalul Militar București a arătat că la baza redeschiderii urmăririi penale față de cei doi ofițeri ISU a stat modul părtinitor în care colonelul Elisei Dumitru și căpitanul inspector în cadrul Inspecției de Prevenire a Inspectoratului pentru Situații de Urgență Prahova au înțeles să-și exercite atribuțiile de serviciu.
Pentru cine au fost organizate petrecerile de la Ferma Dacilor
Anterior incendiului, la Ferma Dacilor a avut loc un control al reprezentanților pompierilor prahoveni, concretizat doar cu un avertisment, în ciuda deficiențelor serioase descoperite în timpul acțiunii.
În actul citat se arată că sancțiunea minoră a avut ca motivație asigurarea unei „mese de protocol oferită de conducerea Inspectoratului pentru Situații de Urgență Prahova membrilor comisiilor de evaluare și însoțitorilor de loturi (ofițeri în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență) la etapa națională a concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare și private pentru situații de urgență (organizate în perioada 7-9.08.2019)”.
Avertisment în loc de amendă de 100.000 de lei
În timpul controlului la ferma de la Tohani, inspectorii ISU au descoperit nereguli grave în baza cărora ar fi putut dispune închiderea complexului turistic. În schimb, administratorii fermei au primit sancțiunea cea mai ușoară: avertisment.
În actul care a stat la baza solicitării redeschiderii urmăririi penale față de inspectorii ISU se arată clar care au fost deficiențele constatate și ce amenzi drastic ar fi trebuit să aplice:
- Inspectorii de prevenire din cadrul I.S.U. Prahova au constatat încălcarea prevederilor art. 19 lit. d din Legea nr. 307/2006, reținându-se că „nu au fost puse la dispoziție documente din care să rezulte dacă a fost solicitată/obținută autorizația de securitate la incendiu, pentru construcția cu destinație de alimentație publică și cazare, scd 1200 mp”, abatere care constituie contravenție și se sancționează cu amendă în cuantum de la 5.001 la 10.000 de lei.
- Totodată, punerea în funcțiune a construcțiilor și amenajărilor noi ori a celor existente la care s-au executat lucrări de modificare și/sau s-a schimbat destinația acestora, fără obținerea autorizației de securitate la incendiu, se sancționează cu amendă în cuantum de la 20.000 la 50.000 de lei.
- Din datele și informațiile apărute recent în spațiul public rezultă că atât la data faptelor, cât și la momentul incendiului produs în data de 26.12.2023, societatea nu solicitase și nici nu deținea autorizație de securitate la incendiu, precum și nici autorizație de construire pentru unitatea controlată în cauză. Or, potrivit legii, se sancționează cu amendă de la 30.000 la 100.000 de lei și oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor, ca sancțiune contravențională complementară pentru încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu în ceea ce privește periclitarea vieții ocupanților și forțelor de intervenție, neasigurarea stabilității elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului și fumului în interiorul edificiului și la vecinătăți, potrivit criteriilor stabilite prin hotărâre a Guvernului, se arată în actele dosarului studiate de Libertatea.
Cei doi ofițeri ISU sunt acuzați de luare de mită și abuz în serviciu, dosarul aflându-se încă în faza de urmărire penală.
Troiță în amintirea celor opt victime
Pe 26 decembrie 2024, exact la un an de la tragedie, are loc o comemorare a victimelor incendiului de la Tohani, eveniment la care sunt așteptate toate rudele celor care au murit arși de vii. În locul pensiunii a fost ridicată o troiță, iar în viitor urmează să se construiască o biserică în amintirea celor opt.
Reamintim că printre victimele incendiului se numără și trei copii: băiatul în vârstă de 11 ani al lui Cornel Dinicu și doi frați, de 11 și 16 ani. Tatăl celor doi copii a murit și el, încercând să-i scoată din flăcări. În incendiu a mai murit o tânără de 20 de ani, handbalistă la clubul sportiv din Călărași și studentă la Sociologie. O altă victimă este fiul generalului Petru Băiceanu, şef al Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei. Este vorba despre Vlad Băiceanu, un student în vârstă de 21 de ani. Victimele erau oaspeți invitați de Cornel Dinicu la petrecerea de Crăciun organizată la fermă.
Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.