Cazul Kronospan. Cum protejează Ministerul Mediului cetățenii români de poluarea produsă de marii jucători din industria lemnului

În locul „plămânilor verzi” care dispar, unii dintre marii consumatori de lemn din România pun ceva în loc: poluare.

Am încercat să aflăm cum apără Ministerul Mediului şi alte instituţii abilitate sănătatea cetăţenilor români când au în faţă mari companii din industria lemnului.

Celălalt prinț din Liechtenstein

Când spunem afaceri cu lemn în România, spunem Austria. Un reflex înşelător. În cazul Kronospan, care operează două fabrici de furnire şi plăci de lemn, la Sebeş şi Braşov, şi un depozit la Constanţa, doar numele este austriac.

Fraternizarea industriaşilor austrieci cu antreprenorii din Liechtenstein are drept posibil motiv secretul bancar. În 2015, Principatul a decis să semneze un acord cu Uniunea Europeană şi să pună la dispoziţia autorităţilor informaţii relevante din punct de vedere fiscal, cu o excepţie: persoanele şi firmele din Austria beneficiază în continuare, în numeroase privinţe, de discreţia băncilor din Liechtenstein.

S-a folosit o „portiţă” legală, se arată într-un raport publicat în 2017 de mai multe ONG-uri europene şi dedicat jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, asasinată după mai multe relatări incomode în țara sa.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Familia austriacă Kaindl, care a fondat firma de panouri şi furnire în 1897, are doar un reprezentant în conducerea Kronospan AG. Unul dintre cei doi directori generali şi preşedinte al consiliului de administraţie este prinţul Michael von und zu Liechtenstein, văr îndepărtat al prinţului Emanuel von und zu Liechtenstein, cel cunoscut pentru că a vânat în judeţul Covasna.

Ramura din România, controlată din Cipru

Despre reţeaua de firme care alcătuiesc imperiul Kronospan şi care activează pe trei continente au scris şi jurnaliştii de la addendum.org.

După căderea Cortinei de Fier, afaceriştii din industria lemnului din Austria s-au precipitat spre ţările fost comuniste, inclusiv spre Rusia, atraşi atât de materia primă din Carpaţi, cât şi de fragilitatea instituţională a statelor est-europene, scriu reporterii de la Addendum. Nu întâmplător, Austria este ţara care a iniţiat scrisoarea de protest faţă de strategia pentru protejarea pădurilor a UE. Printre semnatarii scrisorii se numără şi România.

Tehnic vorbind, ramura din România a Kronospan are foarte puţină spre deloc legătură cu Austria. Toate firmele înregistrate în ţara noastră au drept acţionari majoritari offshore-uri din Cipru şi Malta, iar aceste offshore-uri sunt controlate de Fundaţia Betuva, înfiinţată în 1996, cu sediul în Vaduz, pe Schmedgass 6.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Conform site-ului elveţian monetas.ch, persoanele cu drept de semnătură din cadrul Betuva sunt trei: prinţul Michael von und zu Liechtenstein, cetățeanul cipriotul Spiros Spyrou şi contele anglo-austriac Francis von Seilern-Aspang.

Sus-pomenitul Spyrou, Hajigeorghi Lambros, al cărui nume apare listat în Panama Papers și bulgarul Nikolay Bankov sunt cei care administrează şi firmele din România, şi firmele-mamă ale firmelor din România.

Un labirint de offshore-uri cu oameni care dispar când apare Fiscul

Ancora s-a numit Kronospan Trading SRL, înfiinţată în iunie 1999 şi având ca acţionar unic Kronospan Holdings South Limited, cu sediul în Nicosia, Cipru, potrivit termene.ro.

A urmat depozitul din interiorul Portului Constanţa, Dana 131: Kronospan Zona Liberă Constanţa SRL, care şi-a schimbat denumirea în Alfa Terminal Constanţa SRL. Înregistrată în 2000, firma are drept acţionar majoritar pe Silva Logistic Holdings Limited, cu sediul în Cipru.

Administratorul Alfa Terminal Constanţa este, din 2019, Hajigeorghi Lambros, care l-a înlocuit pe Spiros Spyrou, retras după ce Fiscul din România a început să investigheze posibile nereguli.

Investiția de la Sebeș

Prima mare investiţie a Kronospan a fost în judeţul Alba, la Sebeş, achiziţionând, în 2004, fabrica de plăci PAL de la Gruppo Frati, devenită Kronospan Sebeş SA. Acţionar majoritar este Kronospan Holdings West SE, din Malta. În poziţia de administrator figurează Hajigeroghi Lambros, Spiros Spyrou şi bulgarul Nikolay Bankov.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

În 2007, Kronospan a ridicat pe platforma industrială o instalaţie de producere a formaldehidei, operată de Kronochem Sebeş SRL. Administrator este Nikolay Bankov, iar ca acţionar majoritar apare, pe termene.ro, compania Kronospan Chemical Holdings Limited, cu sediul în Cipru.

Cea mai recentă apariţie în reţeaua românească a Kronospan este fabrica de la Braşov, inaugurată în decembrie 2009 şi ridicată după acelaşi scenariu din Sebeş: fără autorizaţie de mediu şi fără autorizaţie de construcţie. Lipsa acestor documente este atestată, potrivit sebesfarapoluare.wordpress.com, de procesul-verbal nr. 4578 / 12.05.2008, prin care Primăria Braşov dispune sistarea lucrărilor, şi de procesul-verbal de sancţionare nr. 006387/24 iunie 2008, al Comisariatului Judeţean Braşov, Garda Naţională de Mediu.

Kronospan România SRL nu s-a oprit din construit şi a pus autorităţile locale şi centrale în faţa faptului împlinit.

Kronospan România SRL este administrată de Oana Bodea, fostă jurnalistă din Braşov, şi, precum Kronospan Trading SRL, are drept acţionar unic Kronospan Holdings South Limited, cu sediul în Nicosia, Cipru. Compania-mamă: Fundaţia Betuva, potrivit site-ului dnb.com.

Cifra de afaceri însumată şi declarată către autorităţile române a firmelor Kronospan este de aproape 400 de milioane de euro, conform termene.ro. Numărul total de angajaţi este de 641, potrivit aceleiaşi surse.

Amenzi la picior de lemn

Pentru producţia de plăci şi furnire de diferite tipuri, Kronospan are nevoie de lemn, adezivi, avize şi autorizaţii de la autorităţile române.

Şi fabrica de la Sebeş, şi cea din Braşov au fost amendate în repetate rânduri de Garda de Mediu, de primării şi de alte instituţii, pentru deversări de substanţe periculoase, pentru lipsa documentelor de transport al lemnelor, pentru depăşiri ale emisiilor poluante, pentru lipsa acordurilor de mediu.

Cea mai mare amendă a fost aplicată în ianuarie anul acesta, 8,8 milioane de euro, de către Consiliul Concurenţei. Motivul sancţiunii: Kronospan şi alte companii din domeniu s-au înţeles între ele, astfel încât să cumpere lemnul la preţul cel mai mic, în cadrul licitaţiilor organizate de administratorii sau proprietarii de fonduri forestiere, menţionează comunicatul de pe site-ul consiliulconcurentei.ro.

Amenzile fixate de statul român nu sunt de natură să afecteze rentabilitatea afacerilor cu lemn. Ca dovadă, Kronospan şi-a continuat activitatea, cu sau fără autorizaţii, avize, acorduri de la autorităţile autohtone.

Umbra Elenei Udrea la Mediu

Fabrica de la Braşov este amplasată în oraş, în cartierul Stupini, şi a fost construită pe baza unui pur act de voinţă. Actele de la instituţii au venit după ce fabrica intrase în funcţiune.

Lucrările au început în 2008, pe baza unei autorizaţii de construcţie emise în 2002 de Primăria Braşov şi a unui acord de mediu tot din 2002. Planurile după care construia Kronospan suferiseră unele modificări faţă de planurile pentru care primise aviz de la autorităţi. În urma sesizărilor dinspre societatea civilă, Primăria Braşov şi Garda de Mediu Braşov au amendat Kronospan. Dar compania a contestat în instanţă ambele sancţiuni.

În decembrie 2008, Kronospan a depus la APM Braşov o solicitare pentru obţinerea unui nou acord de mediu, solicitare care a fost respinsă. Abia în iulie 2009, după ce a schimbat titlul proiectului, nu şi conţinutul, Kronospan a primit acordul pentru lucrări de la APM Braşov.

APM Braşov a dat autorizaţia în octombrie 2009, când prin ministere bătea vântul schimbării. Coaliţia de la guvernare se rupsese, iar la Mediu, în locul pesedistului Nicolae Nemirschi, apropiat al lui Radu Mazăre, venise ca interimar Elena Udrea.

La conducerea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului se afla deja un apropiat al lui Sebastian Ghiţă, ploieşteanul Mihail Fâcă. Elena Udrea i-a solicitat premierului Emil Boc să mai numească încă unul, pe Ciprian Ghioc, în postul de vicepreşedinte al ANPM.

Omul lui Ghiță: de la ANPM, la Finanțe și Fonduri Europene

Înainte de a lucra pentru stat, Ghioc a fost manager într-una din firmele controlate de Sebastian Ghiţă, o conexiune despre care a scris pe larg RiseProject.

Traiectoria lui Ghioc prin administraţia centrală continuă şi azi, potrivit portalului integritate.eu. De la Mediu, Ghioc a ajuns la Ministerul de Finanţe, ca director general, apoi la Ministerul Fondurilor Europene, unde a fost consilier personal al fostului ministru Marius Nica. În prezent, Ghioc ocupă funcţia de director general în acest minister.

Autorizaţia de mediu pe care Kronospan a primit-o pe repede înainte, în acel octombrie agitat, a fost contestată în instanţă de o asociaţie pentru protecţia mediului. În noiembrie 2010, Tribunalul Braşov a suspendat, printr-o hotărâre definitivă, respectiva autorizaţie.

Autorizația, în curs de revizuire

Abia peste un an, pe 12 octombrie 2011, fabrica Kronospan din Braşov reuşea să intre în legalitate şi să primească autorizaţie integrată de mediu de la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu. La acea dată, ANPM era condusă de Gabriel Abos, numit în funcţie de premierul Emil Boc, la propunerea ministrului de atunci al mediului, Laszlo Borbely.

Abos fusese comisar general adjunct la Garda Naţională de Mediu şi consilier judeţean din partea UDMR, în Harghita. În prezent, Abos este director la Administraţia Bazinală de Apă Olt. De la această instituţie, Kronospan a primit autorizaţia nr. 64 din 20 mai 2020, pentru sistemul de alimentare cu apă şi de evacuare a apei uzate de la fabrica din Braşov.

Pe autorizaţia din 2011 se află semnătura Danielei Maria Stoica, fost director al ARPM Sibiu, în prezent, şef Serviciu Patrimoniu şi Investiţii la Consiliul Judeţean Sibiu.

În prezent, autorizaţia integrată de mediu pentru fabrica Kronospan din Braşov se află în curs de revizuire, după cum precizează ANPM, într-un răspuns pentru Libertatea.

Cum a scăpat formaldehida de măsurare

În noiembrie 2010, Guvernul Boc a iniţiat un proiect de lege privind calitatea aerului înconjurător, aprobat în iunie 2011 de Senat şi devenit Legea nr. 104 din 2011. Pe baza acestei legi, ANPM efectuează toate măsurătorile privind calitatea aerului din România.

Conform draftului autorizaţiei integrate de mediu, de pe site-ul ANPM, la fabrica Kronospan din Braşov sunt emisii de formaldehidă şi de particule în suspensie. Legea din 2011 nu obligă autorităţile române să măsoare formaldehida sau alţi compuşi organici volatili, doar recomandă monitorizarea lor.

Formaldehida, potrivit unui raport din 2018 al Institutului Naţional de Sănătate Publică, este catalogată, la indicaţia Agenţiei Europene pentru Produse Chimice (ECHA), drept agent mutagen de categoria 2 (poate provoca mutaţii ereditare) şi agent cancerigen de categoria 1 B (presupus cancerigen la om).

Într-un studiu din 2018, Agenţia Internaţională de Cercetări privind Cancerul (International Agency for Research on Cancer – IARC) susţine că există o legătură cauză-efect între expunerea la formaldehidă şi creşterea riscului de cancer naso-faringean şi de leucemie.

Potrivit standardului STAS 12574-87, agreat de Ministerul Mediului, limita maximă admisă de formaldehidă în aer este de 0,012 mg / mc, media la 24 de ore.

Turismul aldehidelor din Piața Sfatului

Dacă statul n-o măsoară, asta nu înseamnă că formaldehida nu poate fi măsurată. În municipiul Braşov funcţionează reţeaua de senzori uRAD Monitor, înfiinţată de Radu Motisan, un tânăr antreprenor din Timişoara. Într-o declaraţie pentru Buletin.de, Motisan susţinea că senzorii produşi de el au fost refuzaţi la o licitaţie organizată de Ministerul Mediului, pe motiv că „nu pot fi băgaţi în priză”.

Conform măsurătorilor uRAD Monitor, pe 20 iulie, concentraţia de formaldehidă în aerul din Piaţa Sfatului a fost de 0,016 mg / mc. Fireşte, Kronospan nu e singura sursă de formaldehidă din oraş. Dar autorităţile nu sunt interesate nici de unde provine acest compus, nici în ce concentraţie.

APM Alba măsoară „manual”

La Sebeş, unde Kronospan are o istorie mai lungă de confruntări cu societatea civilă, formaldehida este măsurată de trei entităţi: Kronospan, adică „automonitorizare de către agentul economic”, cum o numeşte ANPM, Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba şi Primăria Sebeş. Trei măsurători, trei rezultate.

De pildă, pentru data de 17 februarie 2020, într-un raport al calităţii aerului, Primăria Sebeş a dat alerta în oraş, anunţând un nivel de 0,013 mg / mc de formaldehidă. APM Alba, condusă de Mărioara Popescu, a găsit, în acea zi, valori de 0,001 mg / mc ale formaldehidei în aerul din Sebeş, potrivit raportului lunar de pe site-ul oficial al instituţiei.

Datele din rapoartele APM Alba sunt furnizate în urma prelevărilor manuale şi determinărilor chimice efectuate în laboratorul agenţiei. Mărioara Popescu a pus aceste nepotriviri pe seama amplasării instalaţiilor de monitorizare şi a anunţat că va amplasa staţia APM lângă staţia Primăriei, să vadă dacă mai există diferenţe, conform Alba News.

În iunie anul acesta, Primăria Sebeş a încheiat un protocol de colaborare cu APM Alba pentru monitorizarea calităţii aerului din oraş.

De la începutul anului, senzorul pentru formaldehidă instalat de Primărie a fost trimis de mai multe ori la recalibrat.

Toate aceste lupte ale comunităților sunt manifestarea unui război mai amplu. Continuarea în Libertatea de mâine. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro