Comentează- ONG-ul din Zărnești sesizează de 13 ani autoritățile de mediu și reclamă că Baloo este ținut ilegal într-un spațiu de 825 de metri pătrați, prea mic pentru un urs.
- Autoritățile cu atribuții în domeniu spun că documentele sunt legale pentru o menajerie și nu este nevoie de autorizația de mediu pe care o invocă asociația.
- „Dacă era iubire egoistă, îl țineam la mine în curte”, se apără afaceristul.
- Statul român are o istorie nefericită când vine vorba de urșii bruni. Fie autorizează uciderea lor prin vânătoare, fie îi ignoră până mor, fie îi împușcă, pur și simplu.
„Viața unui pușcăriaș și viața unui urs sunt cam aceleași. Doar că urșii ajung după gratii fără să aibă nicio vină. Iar cerul lor este brăzdat de gratii o viață întreagă sau extrem de mulți ani doar dintr-o răutate a oamenilor, o ignoranță a altora sau o iubire egoistă”, spune Paula Ciotloș, vicepreședinta Asociației Milioane de Prieteni, care deține sanctuarul urșilor din Zărnești, județul Brașov.
O iubire egoistă
De iubire egoistă acuză asociația Milioane de Prieteni un om de afaceri din Straja, care îl ține pe ursul Baloo de 21 de ani în stațiunea montană, lângă cabanele sale.
Baloo se află în stațiunea Straja, chiar lângă pârtie și își trăiește viața într-un țarc înconjurat de gard verde. A fost găsit în anul 2000 de vânători, era rănit și înfometat. A ajuns în grija omului de afaceri Emil Părău, care timp de doi ani l-a lăsat liber pe străzile din stațiune, pe lângă pensiunile și restaurantele pe care le deține acolo. După ce un copil s-a speriat de puiul de urs, Părău i-a făcut un țarc și l-a numit menajerie. Și acolo a rămas.
„Dacă era o iubire egoistă, îl țineam la mine în curte”, se apără omul de afaceri, într-o discuție cu Libertatea.
Urșii care au văzut doar bare de metal
Sanctuarul din Zărnești, de la poalele Munților Piatra Craiului, a fost înființat în 2005 de Asociația „Milioane de Prieteni”. De atunci, ONG-ul a salvat peste 130 de urși ținuți chiar și ani în condiții mizere, în captivitate, în cuști mult prea mici, pe lângă hoteluri, pensiuni, benzinării, mănăstiri sau plimbați pe plajă ca atracție turistică.
Mulți dintre ei au rămas cu traume, într-o „cușcă invizibilă” de care nu pot scăpa. Așa cum se întâmplă cu ursoaica Ina, care a trăit 20 de ani la Grădina Zoologică din Piatra Neamț.
Se plimbă pe distanțe scurte, atât cât era lungimea cuștii în care au fost ținuți, se leagănă, se merg în cerc sau se dau cu capul de gard. Unii își sug labele asemenea sugarilor. Alții au văzut prima dată iarba verde abia când au ajuns la Zărnești.
Sunt sechele de care nu vor putea scăpa niciodată în totalitate.
Un spațiu semilegal și insuficient
Lupta dintre ONG și omul de afaceri Emil Părău a început în 2007, când asociația a auzit de ursul ținut în captivitate. De atunci, asociația tot trimite sesizări la toate autoritățile cu atribuții în domeniul mediului și al protecției animalelor: Ministerul Mediului, Garda de Mediu, Autoritatea pentru Protecția Mediului, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Poliția.
Asociația reclamă că animalul este deținut ilegal și, mai mult, stă într-un spațiu mult prea mic. Nu are libertatea de a se plimba în pădure, așa cum au urșii din rezervația de la Zărnești.
Spațiul minim necesar pentru un urs brun ținut în captivitate este de 500 de metri pătrați, conform legii, dar sunt prevederi care se aplică grădinilor zoologice și centrelor de îngrijire și reabilitare, nu menajeriilor.
Țarcul în care este ținut Baloo are puțin peste 800 de metri pătrați, potrivit unui răspuns al Gărzii Naționale de Mediu la solicitarea Libertatea.
„Teritoriul unui urs brun în libertate este de 40 – 400 de kilometri pătrați, adică de 50-500 de ori mai mare decât 800 de metri pătrați. Cu cât suprafața în care este ținut ursul este mai mică, cu atât și comportamentul și sănătatea lui fizică și mintală vor fi mai afectate”, explică Cristian-Remus Papp, expert în carnivore mari al WWF.
Animalul a dezvoltat deja ticul ursului de cușcă: se plimbă în jurul unui morman de zăpadă și dintr-o parte în alta a țarcului, pe lângă gard. Fiind chiar lângă pârtie, turiștii se opresc să-i facă poze, copiii îl strigă, iar muzica se aude continuu.
Cum a reușit omul de afaceri să-și ia urs pe firmă
Ursului i-a fost făcut un țarc în 2002, unul mult mai mic decât cel pe care îl are acum. Din 2007, de când Asociația Milioane de Prieteni a început să trimită sesizări, autoritățile au tot verificat starea ursului. Controalele s-au finalizat doar cu câteva amenzi și înștiințări de „punere în legalitate” a spațiului.
Așa că Emil Părău și-a luat cod CAEN de grădină zoologică pe firma lui, Comexim R SRL, și a cerut certificat de menajerie de la DSVSA. Toate astea în 2010. DSVSA a ținut cont de normele care prevăd emiterea autorizației de mediu când a înregistrat spațiul ca menajerie.
Menajeria este un spațiu special amenajat în care sunt ținute și expuse pentru public animale domestice și sălbatice, exact ca o grădină zoologică, dar mai mică.
Agenția pentru Protecția Mediului (APM) nu i-a dat autorizație de mediu, alta decât cea de menajerie, pentru că, având un singur animal, nu se poate numi grădină zoologică.
„Firma Comexim SRL nu deține și nici nu a solicitat autorizație de mediu pentru amplasamentul în care este adăpostit un exemplar de urs. (…) Singurele forme de deținere în captivitate a animalelor sălbatice care se autorizează de către autoritatea competentă pentru protecția mediului sunt grădinile zoologice, acvariile publice și centrele de reabilitare și/sau îngrijire, nu și menajeriile”, se arată în răspunsul Agenției pentru Protecția Mediului Hunedoara, la solicitarea Libertatea. Răspunsul APM a fost confirmat și de Garda de Mediu.
ONG-urile contrazic însă autoritățile și spun că, fiind vorba de o specie protejată, așa cum este ursul brun, autorizația de mediu este obligatorie.
„Cele două documente ar trebui să se completeze, mai ales dacă este vorba de o specie strict protejată, precum ursul. Pentru a manipula o specie protejată este necesară autorizație de mediu”, spune Papp.
Autoritățile ar fi trebuit să-l ia de când era mic
Autoritățile au mai ratat un pas. Conform legii protecției animalelor, o persoană poate deține temporar un animal sălbatic rănit sau aflat în stare gravă, însă doar până se recuperează și trebuie să anunțe DSVSA. După perioada de reabilitare, animalul trebuie dus înapoi în sălbăticie.
Dacă animalul nu poate fi eliberat în sălbăticie, trebuie dus într-o rezervație sau la grădina zoologică.
Ceea ce nu s-a întâmplat în cazul lui Baloo. Chiar dacă avea deja 4 ani când legea a fost dată și nu se putea aplica retroactiv, autoritățile au avut ocazia să se autosesizeze.
Sărbătorit în fiecare an cu tort, împuns cu bețe și hrănit cu bere
Uneori, oamenii îl hrănesc pe Baloo cu sendvișuri, eugenii și îi dau să bea bere, alteori este împuns cu bețele prin gard. Dovadă stau zeci de imagini publicate pe internet. Omul de afaceri din Straja neagă asta și spune că Baloo este hrănit doar cu fructe, miere și carne gătită. Nimeni însă nu îl supraveghează constant, astfel că oricine se poate apropia fără probleme de țarc, mai ales în sezonul de iarnă, când stațiunea este plină de turiști.
Dacă noi nu eram, Baloo nu era. E adevărat că ne-am atașat de el, dar e normal. Nu îl ținem pentru profit, nu ne aduce imagine, nu am cerut sponsorizări pentru îngrijirea lui.
Emil Părău, proprietarul ursului Baloo:
Ursul Baloo aduce însă imagine. A devenit un simbol al stațiunii Straja, acolo unde omul de afaceri Emil Părău administrează complexul Montana și 15 kilometri de pârtie. Băncile poartă chipul animalului, iar în fața cabanei lui Părău, ursul are propria statuie. O alta este la intrarea pe pârtia pentru începători.
Chiar complexul lui Părău îl promovează pe Baloo pe site-ul propriu, iar în fiecare an, în februarie, mii de turiști vin special în stațiune de „ziua de naștere” a ursului, îi cântă „La mulți ani” și îl privesc mâncând tort din fructe.
Tot atunci are loc și „Cupa Baloo”, un concurs de schi pentru copii organizat de complexul Montana.
„La Zărnești nu sunt urși normali”
Emil Părău este considerat „investitorul numărul 1 al stațiunii Straja”. Firma lui, Comexim R SRL, a terminat 2019 cu o cifră de afaceri de 18,6 milioane de lei, conform Termene.ro.
În 2003, Părău a cumpărat întregul sat Roșia, din județul Bihor, satul său natal, în care mai locuia un singur om, pentru a-l reabilita și a-l transforma în zonă turistică.
Nu vrea să renunțe la Baloo și spune că este iubit și îngrijit foarte bine. Susține că ursul „nu are nevoie să fie salvat” și că la Libearty sunt „urși traumatizați”, care „nu sunt normali”.
„Să-l bage în țarc cu alți 70 de urși vi se pare normal? Urșii ăia au fost traumatizați și nu sunt urși normali. Toată stima pentru cei de la Zărnești că au salvat urși, dar nu este cazul să-l salveze pe Baloo”, spune Emil Părău, care crede că sanctuarul nu are spațiu suficient pentru cei 103 urși salvați de ONG.
70 de hectare pentru 103 urși înseamnă aproape 6.800 de metri pătrați de spațiu verde și pădure pentru un urs, comparativ cu cei 825 de metri pătrați în care stă Baloo la Straja.
Niciun urs în captivitate nu este fericit. Dar mi se pare că e mult mai fericit decât alți urși care stau în captivitate.
Emil Părău, proprietarul ursului Baloo:
De ce nu intervin autoritățile? „Risc major de deces în cazul relocării”
La aproape 21 de ani de la găsirea lui și la 13 de la prima sesizare, ursul Baloo este tot într-un țarc, mănâncă sendvișuri și se merge în cerc, iar autoritățile nu se bagă în conflict, pentru că, spun ele, animalul e ținut acolo legal.
În plus, afirmă Garda de Mediu, din cauza vârstei lui (un urs trăiește până la 15-30 de ani în libertate și până la 50 de ani în captivitate), există riscul ca ursul să moară, dacă este tranchilizat sau mutat.
ONG-urile contrazic instituția.
„Avem experiența salvării a 132 de urși, de toate vârstele. Chiar în urmă cu doar câteva luni am adus la noi o ursoaică în vârstă de 34 de ani, Tanya, de la Grădina Zoologică din Galați. În noiembrie am adus o ursoaică oarbă, Alisa, tocmai din Ucraina. Cu toții au fost tranchilizați de medicul nostru, care are multă experiență, și niciunul nu a pățit nimic. Așadar, acest argument nu stă în picioare. Am avut chiar și cazul unui urs de 43 de ani care a fost tranchilizat și a ajuns în stare foarte bună în sanctuar”, spune, în replică, Paula Ciotloș.
Cristian-Remus Papp de la WWF întărește argumentul: vârsta nu este un impediment, ci mai degrabă starea de sănătate, care poate fi ușor verificată de un medic veterinar. Crede că situația lui Baloo trebuie atent analizată, inclusiv legal, pentru a vedea dacă cea mai bună opțiune pentru el este rezervația.
După peste 20 de ani, reintegrarea acestui urs în natură ar fi imposibilă și ar duce la conflicte cu oamenii. Cea mai bună variantă pentru urs ar fi să beneficieze de condiții optime de captivitate și trebuie văzut dacă rezervația este o opțiune mai bună. Trebuie analizate, de asemenea, și documentele care stau la baza deținerii lui Baloo.
Cristian-Remus Papp, WWF:
România, defectuoasă în protecția ursului brun
România are cea mai mare populație de urși bruni din Europa, undeva la 7.000 de exemplare, potrivit ONG-urilor în domeniu. Numărul însă nu este cunoscut cu exactitate, pentru că statul n-a făcut un recensământ.
În Uniunea Europeană, ursul brun este protejat în baza Convenției de la Berna și în baza Directivei Habitat a Consiliului Europei, care îi include pe urși pe lista speciilor de animale protejate care nu pot fi vânate în scop de agrement.
Cu toate acestea, atrage atenția WWF, sunt țări, printre care și România, care se folosesc de prevederile articolului 16 din Directivă, care permite derogări pentru alocarea unui număr limitat de exemplare care pot fi vânate.
- În 2015, actualul ministru al mediului, Tanczos Barna (UDMR), declara că România are peste 10.000 de urși și cerea reducerea populației acestora la 6.000 de exemplare, afirmând că țara noastră „nu se poate transforma în grădina zoologică a Europei”.
- În 2016, un pui de urs care a ajuns în orașul Sibiu a fost ucis, pentru că autoritățile n-au știut cum să intervină altfel.
- În 2018 Ministerul Mediului avea în plan să permită uciderea a 2.000 de urși bruni în următorii 10 ani pentru că, spuneau specialiștii din minister, nu ar trebui să avem mai mult de 4.000 de exemplare în păduri. Altfel, vom avea în continuare animale care vin peste oameni în orașe și atacă gospodăriile.
În 2019, printr-un amendament la Legea vânătorii, Parlamentul a fost aproape de a scoate urșii din lista animalelor protejate, mutându-i pe cea a mamiferelor cu sezon de vânătoare.
- În același an, un alt caz cu un urs intră în atenția publicului. Pe o șosea din județul Harghita, un urs lovit de o mașină a fost lăsat să agonizeze 20 de ore. Animalul a fost păzit de polițiști și jandarmi, care nu au făcut decât să dirijeze traficul, în timp ce reprezentanții Ministerului Mediului au reacționat cu întârziere, pentru că era weekend. În cele din urmă, cu trei membre fracturate, ursul a fost eutanasiat.
Asociația Milioane de Prieteni nu renunță la Baloo și spune că, dacă va fi necesar, va merge inclusiv în instanță împotriva „omului pe care autoritățile îl susțin”.
Rănile psihice ale urșilor din captivitate sunt cel mai greu de tratat.
Paula Ciotloș, vicepreședinta Asociației „Milioane de Prieteni”: