Dintre cazurile de hepatită acută amintite, cel puțin un copil a murit și 17 au avut nevoie de transplant hepatic, a anunțat OMS. „Nu este încă clar dacă a existat o creștere a cazurilor de hepatită, sau o creștere a gradului de conștientizare a cazurilor care nu sunt detectate. În timp ce adenovirusul este o ipoteză posibilă, investigațiile sunt în desfășurare pentru a stabili cauza”, a spus OMS.
Sindromul clinic „printre cazurile identificate este hepatita acută (inflamația ficatului) cu enzime hepatice semnificativ crescute”, se arată în comunicat. Multe cazuri au raportat simptome gastrointestinale, cum ar fi dureri abdominale, diaree și vărsături „precedente de prezentare cu hepatită acută severă”, precum și niveluri crescute de enzime hepatice sau alanin aminotransaminaze și icter.
Majoritatea cazurilor raportate nu au avut febră, a spus OMS, iar virusurile obișnuiți care provoacă hepatită virală acută, cum ar fi virusurile hepatitei A, B, C, D și E, nu au fost detectate în niciunul dintre aceste cazuri.
OMS a spus că investigația asupra cauzei trebuie să se concentreze pe factori precum „susceptibilitatea crescută în rândul copiilor mici ca urmare a unui nivel mai scăzut de circulație a adenovirusului în timpul pandemiei de COVID-19, potențiala apariție a unui nou adenovirus, precum și SARS-CoV -2 coinfecție”.
Majoritatea cazurilor, 114, au fost raportate în Regatul Unit. Au fost 13 cazuri în Spania, 12 în Israel, nouă în Statele Unite și un număr mai mic de cazuri confirmate în Danemarca, Irlanda, Olanda, Italia, Norvegia, Franța, România și Belgia, potrivit OMS.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro