2 comentariiGruparea condusă de Novacovici a acționat în vestul României, în plină pandemie, atunci când controlul în vămi era strict.
Conform DIICOT, traficanții îi preluau de la granița cu Serbia pe migranții intrați ilegal la noi în țară. De aici, îi transportau spre locurile de cazare din Timişoara, apoi îi duceau pe câmp, până la fâşia de frontieră cu Ungaria sau îi ascundeau în TIR-uri.
După ce reuşeau să treacă granița în Ungaria, migranții erau preluați de oamenii lui Novacovici, cu microbuzele, şi erau duşi în Austria, destinația lor finală.
Astfel, gruparea Novacovici a traficat câteva sute de migranţi, în perioada august 2021 – mai 2022, spun procurori, într-un acord de recunoaştere a vinovăției încheiat cu inculpații.
Pedeapsa pentru trafic de oameni, de la 3 la 10 ani
Membrii grupării Novacovici au fost reținuți de DIICOT pe 18 mai, anul acesta. A doua zi, Tribunalul Arad, şi apoi Curtea de Apel Timişoara au decis că ei pot cercetați în libertate, sub control judiciar.
În lunile ce au urmat, procurorii DIICOT au început să încheie acorduri de recunoaştere a vinovăției cu inculpații care, astfel, şi-au negociat pedepsele.
Traficul de migranți în scopul de a obține un folos patrimonial e pedepsit, prin lege, cu închisoarea de la 3 la 10 ani. Dar la recunoaşterea vinovăției, inculpații beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.
Până acum, 24 de traficanți din gruparea Novacovici au scăpat cu pedepse cu suspendare. Inclusiv liderul grupării.
„Bossu” a primit 3 ani cu suspendare
Alexandru Petru Novacovici, zis „Bossu”, şi soția lui, Elena Novacovici, au bătut palma cu procurorii în august anul acesta. Instanța a parafat acordul o lună mai târziu.
„Inculpatul a avut un comportament corespunzător în timpul efectuării urmăririi penale”, notează procurorii în acord, adăugând că Novacovici şi-a recunoscut faptele şi a dat „declaraţii ample, ajutând la aflarea adevărului în cauză”.
DIICOT a mai apreciat şi că „inculpatul nu a contestat măsurile asigurătorii luate asupra autoturismelor, bijuteriilor, sumelor de bani”, ceea ce, subliniază procurorii, „face posibilă certitudinea intrării acestor sume de bani în bugetul de stat mult mai repede”.
Acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de migranți (35 de fapte) şi deținere fără drept a unei arme neletale, Alexandru Novacovici a primit 3 ani cu suspendare. Soția lui a fost condamnată la 2 ani şi 6 luni cu suspendare.
Citește și: Ce este Spaţiul Schengen şi ce înseamnă aderarea la acesta
Migranții erau „capuri” sau „găini”
Gruparea infracțională condusă de Alexandru Novacovici era bine pusă la punct, spun procurorii DIICOT. Fiecare transport de migranți se desfășura sub coordonarea strictă a liderului și a locotenenților acestuia.
În rețea au fost cooptați mai mulți şoferi care, cu maşinile personale sau cu microbuze închiriate, asigurau transportul migranților de la granița cu Serbia și până în Timişoara.
Pe teritoriul României, traseele erau dinainte atent verificate. Maşinile se deplasau în coloană, iar un „locotenent”, aflat în autoturismului din față, cu rol de antemergător, era în contact telefonic permanent cu ceilalți şi-i anunța dacă apar echipaje de poliție pe traseu.
Mişcările grupării au fost atent monitorizate, iar convorbirile traficanților, interceptate de cei de la combaterea criminalității organizate.
Aşa s-a descoperit că locotenenții lui Novacovici, atunci când vorbeau între ei, le spuneau migranților „găini” sau „capuri” (capete – n.r.), precum fermierii care-şi numără vitele.
„Pune-i în brațe, unul peste altul!”
Potrivit interceptărilor, cea mai mare problemă a traficanților era cum să transporte câți mai mulți migranți. Pe 7 februarie 2022, un „locotenent” discută cu unul dintre şoferi despre transportul a 10 migranți de la granița cu Serbia:
Șofer: Bag 6 la mine în mașină, să nu mai facem două drumuri, 10 n-ar intra.
„Locotenent”: Pune-i în brațe, unul peste altul!
Mai departe, „locotenentul” îi cere să facă transportul „acuma, cât nu e gardă (poliția – n.r.)”.
Câteva zile mai târziu, un alt şofer se plânge la telefon că a băgat 5 migranți în maşină, dar „nu intră, că îs mari”. Câteva minute mai târziu, el îl sună pe „locotenent” şi-i spune că a reuşit să bage în mașină doar 4 migranți, pentru că „mai mulți nu intră, că au ghiozdane după ei”.
Banii veneau de la un cetățean din Turcia
Șoferii racolați erau instruiți ca, în cazul în care sunt prinşi de poliţie, să nu spună nimic despre ceilalţi membri ai grupului, să șteargă conversațiile de pe WhatsApp sau să-şi arunce telefoanele, pentru a nu fi găsite.
Partea șoferilor era între 75 şi 100 de euro pentru fiecare migrant adus în Timişoara de la granița cu Serbia.
Membrii grupării infracţionale erau instruiţi ca în momentul în care migranții ajungeau la destinație, să-i filmeze cu telefonul mobil şi să-i trimită videoclipul liderului grupului.
Alexandru Novacovici, spun procurorii DIICOT, transmitea aceste filmulețe unui cetățean din Turcia. După ce le vedea, acesta trimitea banii în conturile deschise pe numele soției liderului rețelei, Elena Novacovici.
Pe 19 martie 2022, Novacovici a fost interceptat în timp ce discuta cu soția lui, care era la o casă de schimb valutar, şi o învăța să îi spună angajatului de acolo că „are de primit bani din Turcia, de la Abu Nasif”.
Când Elena Novacovici i-a transmis soțului că are în cont 1.800 de euro, acesta a fost nemulțumit şi-a spus că trebuia să fie 2.000 de euro.
Afacerea, extinsă în Bulgaria
În august 2021, după ce a preluat cu un microbuz din Ungaria 8 migranţi sirieni pentru a-i duce în Austria, unul dintre traficanții lui Novacovici a fost reținut de poliția din Szeged.
Asta nu i-a împiedicat pe ceilalți membri ai grupării să-şi continue activitatea infracțională.
În mai anul acesta, Alexandru Novacovici a încercat să se extindă în Bulgaria. A mers personal acolo, cu două microbuze închiriate şi, ajutat de subordonații săi, a efectuat mai multe transporturi de migranți, aducându-i din zona graniței cu Turcia, până în apropiere de frontiera României, de unde urma să-i preia.
Pe 15 mai 2022, poliția bulgară l-a prins pe unul dintre traficanți, în timp ce transporta migranți. Imediat, restul grupării s-a întors în România. După două zile, pe 18 mai, DIICOT Arad a descins în casele lor.
Ce acorduri a încheiat DIICOT cu inculpații
Primele acorduri de recunoaştere a vinovăției s-au încheiat pe 1 iulie 2022, la nici două luni de la destructurarea rețelei. Iată pedepsele negociate şi primite de traficanți:
● Alexandru Petru Novacovici – 3 ani cu suspendare;
● Elena Anca Novacovici – 2 ani ş 6 luni cu suspendare;
● Flavius Marian But – 2 ani, 4 luni şi 20 de zile cu suspendare;
● Stelian Iosif Takaciu – 2 ani şi 3 luni cu suspendare;
● Ion Chiraş – 3 ani cu suspendare;
● Ecaterina Iuliana Chiraş – 2 ani şi 4 luni cu suspendare;
● Ştefan Ion Chiraş – 2 ani şi 6 luni cu suspendare;
● Alex Florin Câtău – 2 ani şi 3 luni cu suspendare;
● Grațian Lingurar – 1 an şi 3 luni cu suspendare;
● Ciprian Petross Constantin – 2 ani şi 6 luni cu suspendare;
● Emanuel Cânța – 2 ani, şi 3 luni cu suspendare;
● Samuel Cânța – 8 luni cu suspendare;
● George Lucian Chiriac – 1 an şi 10 luni de închisoare (decizia nu e definitivă);
● Alexandru Zgriba – 3 ani şi 6 luni de închisoare (era liberat condiționat);
● Ionică Doroftei – 3 ani şi 2 luni de închisoare (era liberat condiționat);
● Camelia Crişan – 2 ani şi 6 luni cu suspendare;
● Ruben Crişan – 9 luni cu suspendare;
● David Samuel Neagota – 2 ani şi 3 luni cu suspendare;
● Marius Ciprian Guinea – 2 ani şi 3 luni cu suspendare;
● Bogdan Răzvan Gruiță – 2 ani şi 4 luni cu suspendare;
● Alexandru Anton – 2 ani şi 6 luni cu suspendare;
● Ionuț Boalaj – 2 ani şi 3 luni cu suspendare;
● Maximilian Liviu Năstăsie – 2 ani şi 6 luni cu suspendare;
● Ion Sorin Aron – 2 ani şi 3 luni cu suspendare;
● Delia Alexandra Gaşpar – 2 ani şi 3 luni cu suspendare;
● Teofil Iakab – 8 luni cu suspendare;
● Adam Iuliu Berki – 1 an şi 3 luni cu suspendare.