ComenteazăCCR a admis miercuri, cu majoritate de voturi, sesizarea președintelui Klaus Iohannis, au declarat surse din CCR pentru G4Media.
„Hotărârea CCR permite ca inegalitatea de gen și nerespectarea identității de gen – probleme cronice în societatea românească – să fie dezbătute într-un cadru educațional care permite dezbaterile deschise și analizarea acestor subiecte. Pentru persoanele transgender este vital ca identitatea trans să facă parte din discuțiile școlare și universitare, pentru a micșora gradul de discriminare cu care se confruntă elevii și studenții transgender și non-binari. Studenții la drept, medicină, psihologie, sociologie vor putea continua să învețe despre gen, pentru a oferi în cariera lor servicii adecvate femeilor și persoanelor trans”, a transmis Patrick Brăila, activist pentru drepturile persoanelor trans și copreședinte al ACCEPT prin intermediul unui comunicat de presă.
„Decizia CCR a fost luată în urma sesizării de neconstituționalitate venite din partea președintelui României către CCR. Organizațiile de studenți și elevi, lumea academică, precum și asociațiile pentru drepturile femeilor și pentru drepturile LGBTI din România și Europa salută această decizie a Curții Constituționale a României (CCR) și o privesc drept o măsură cu un caracter profund democratic”, se mai arată în comunicat.
Legea, inițiată de PMP și adoptată pe 16 iunie de Parlament, interzice în unităţile, instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în unităţile care oferă educaţie extraşcolară, activităţile „în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identităţii de gen, înţeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic şi că cele două nu sunt întotdeauna aceleaşi”, precum şi a activităţilor care contravin principiilor prevăzute la art. 3 al Legii 1/2011.
Pe 10 iulie Klaus Iohannis, președintele României, a atacat actul normativ la CCR, precizând faptul că acesta contravine unor prevederi constituţionale referitoare la statul de drept şi principiul separaţiei puterilor în stat, dar și articolului 29 privind libertatea conştiinţei din Legea fundamentală.