Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale 2024, câștigat de Călin Georgescu. Decizie fără precedent în istoria României

Ce scrie în decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale

Decizia Curții, una fără precedent în istoria României, a fost luată prin vot, în unanimitate, de toți cei 9 judecători, cu doar două zile înaintea turului 2 al alegerilor prezidențiale și va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Practic, CCR a decis anularea întregului proces electoral pentru alegerea președintelui și totul se va relua de la 0 la începutul anului viitor.

„Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare”, a transmis Curtea Constituțională.

Decizia este definitivă și obligatorie.

În turul 2 al alegerilor prezidențiale, programat pentru duminică, 8 decembrie, urmau să se înfrunte Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR).

Cine sunt cei 9 judecători ai CCR care au luat decizia anulării alegerilor prezidențiale

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

• Marian Enache (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2016)
• Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit judecător de Senatul României (2019)
• Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
• Bogdan Licu (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
• Elena-Simina Tănăsescu (propusă de PNL) – numită judecător de preşedintele României (2019)
• Laura Scântei (propusă de PNL) – numită judecător de Senat (2022)
• Mihaela Ciochină (propusă de PNL) – numită judecător de președintele României (2022)
• Livia Stanciu (propusă de PNL) – numită judecător de preşedintele României (2016)
• Attila Varga (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaţilor (2016)

Decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale, luată după desecretizarea documentelor din CSAT care arătau cum a fost sprijinit Călin Georgescu

Administrația Prezidențială a desecretizat pe 4 decembrie documentele serviciilor secrete prezentate în şedinţa CSAT din 28 noiembrie în care s-au făcut dezvăluiri despre sprijinirea candidatului independent Călin Georgescu.

Concret, SRI și SIE au raportat activități care pun în pericol securitatea națională a României. SRI a identificat o campanie agresivă de promovare a lui Călin Georgescu pe TikTok, desfășurată cu încălcarea legislației electorale și prin manipularea algoritmilor rețelelor sociale pentru a-i crește rapid popularitatea.

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

În paralel, SIE a semnalat că România este o țintă pentru acțiuni hibride orchestrate de Rusia, inclusiv atacuri cibernetice, scurgeri de informații și acte de sabotaj pentru destabilizarea și influențarea opiniei publice din România în preajma alegerilor.

Pe 25 noiembrie, Administrația Prezidențială a transmis, la solicitarea Libertatea, că președintele Klaus Iohannis nu a primit informări de la serviciile secrete despre riscuri de influențare a alegerilor prezidențiale, imixtiuni ale Rusiei în procesul electoral sau promovări suspecte ale lui Călin Georgescu pe rețelele de socializare, inclusiv TikTok.

Călin Georgescu a câștigat surprinzător primul tur al prezidențialelor

Primul tur al alegerilor prezidențiale s-a terminat cu victoria neașteptată a lui Călin Georgescu. Inițial, Marcel Ciolacu era pe primul loc în sondaje, iar duminică seară, 24 noiembrie, exit-poll-urile l-au confirmat câștigător.

Peste noapte însă, după numărarea oficială a voturilor, lucrurile au luat o întorsătură neașteptată. Luni dimineață, 25 noiembrie, Marcel Ciolacu a căzut pe locul al treilea, după Călin Georgescu și Elena Lasconi.

Pe 2 decembrie, Curtea Constituţională a validat primul tur al alegerilor prezidenţiale. Asta deși renumărarea voturilor a arătat, fără voturile din Diaspora, că Marcel Ciolacu (PSD) a ieșit de fapt pe locul 2, iar Elena Lasconi (USR) pe locul 3. Pe primul loc a rămas Călin Georgescu, cu peste 2,1 milioane de voturi (22,94% din voturi).

Recomandări

Dezmăț financiar al partidelor. Cheltuieli de 68,4 milioane de lei, subvenții de doar 42,31 de milioane de lei. Unde s-au dus cei mai mulți bani

Klaus Iohannis, președinte până la noile alegeri, conform Constituției

Mandatul președintelui Klaus Iohannis expiră pe 21 decembrie, dar Constituția României prevede la articolul 83 că mandatul se exercită până la depunerea jurământului de către noul șef de stat, adică până la începutul anului viitor.

„Durata mandatului

(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă”, scrie în Constituție.

Totuși, există și varianta ca mandatul să fie preluat de al doilea om în stat, adică de noul președinte al Senatului care va fi numit pe 21 decembrie, dar judecătorii Curții urmează să stabilească acest lucru.

Urmărește-ne pe Google News