UPDATE ora 14.55: „Curtea Constituțională a amânat pentru data de 21 februarie 2024 obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție”, a transmis instituția condusă de Marian Enache.

Știrea inițială: Curtea Constituţională a României este așteptată miercuri, 31 ianuarie, în ședința care începe la ora 10.00, să ia o decizie cu privire la sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu Legea fugarilor inițiată de ministrul justiției, Alina Gorghiu.

Legea prin care au fost propuse pedepse mai dure dacă o persoană condamnată definitiv la închisoare nu se predă în 7 zile a fost atacată pe 5 decembrie, de Înalta Curte de Casație și Justiție la CCR, pe motiv că se încalcă dreptul la un proces echitabil.

Autorităţile nu au reuşit însă să aducă mai mulți fugari celebri, condamnați definitiv la închisoare cu executare, precum Ionel Arsene (Italia), Alina Bica (Italia), Mario Iorgulescu (Italia), Dragoș Săvulescu (Italia), Daniel Dragomir (Italia), Paul de România (Franța), Sebastian Ghiță (Serbia) și Sorin Oprescu (Grecia). Cel mai recent nume sonor pe lista fugarilor este Cătălin Cherecheş (Germania), al cărui termen de predare în România este incert în acest moment.

Ce prevede Legea fugarilor

Alina Gorghiu, în calitate de inițiator al „Legii fugarilor”, a explicat pe 9 octombrie 2023 că persoanele care se vor mai sustrage de la executarea condamnărilor vor primi o altă pedeapsă, cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Ea a precizat că dacă un condamnat definitiv la închisoare cu executare nu se predă în șapte zile, atunci va fi acuzat și de evadare.

Potrivit noii legi, dacă „în 7 zile după ce ai fost condamnat definitiv la pedeapsa închisorii cu executare nu te prezinţi pentru a putea fi încarcerat, vei avea o pedeapsă de până la 3 ani, suplimentar, pentru această variantă nouă de reglementare a infracțiunii de evadare”.

Legea fugarilor a fost adoptată pe 29 noiembrie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, și a fost trimisă la promulgare la președintele Klaus Iohannis, dar apoi a fost atacată de Înalta Curte la CCR.

Urmărește-ne pe Google News