ComenteazăUPDATE ora 13.50 Curtea Constituţională a României a decis miercuri că este neconstituţională, în ansamblu, Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul Sănătăţii, după ce a admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis.
Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul Sănătăţii, obiecţie formulată de preşedintele României.
„În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul Sănătăţii este neconstituţională, în ansamblul său”, menţionează CCR.
Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății a trecut și anul trecut de Parlament, stabilind ca vârsta de pensionare a medicilor, indiferent de sex, să crească la 67 de ani, în contextul în care acum este stabilită la 65 de ani.
Șeful statului a atacat la CCR proiectul de lege. Potrivit lui Iohannis, ”prin modificarea introdusă la art. 391 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 se prevede că medicii se vor pensiona la vârsta de 67 de ani, indiferent de sex. Totodată, prin modificarea introdusă la art. 391 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 se prevede că medicii care au împlinit vârsta de 65 de ani nu pot deţine funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii, al ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, al autorităţilor de sănătate publică, al CNAS, al caselor judeţene de asigurări de sănătate şi a municipiului Bucureşti, precum şi în cadrul spitalelor publice şi al oricărei alte unităţi sanitare publice.
”Deşi această interdicţie există şi în prezent, norma este corelată cu actuala prevedere, potrivit căreia vârsta de pensionare este de 65 de ani. Or, noua reglementare cuprinsă la art. 391 alin. (7) nu se mai corelează cu cea de la art. 391 alin. (1), aspect de natură să lipsească norma de claritate şi precizie, contrar exigenţelor impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Mai mult, dispoziţiile art. 391 alin. (7), astfel cum sunt modificate în legea criticată, nu se corelează nici cu dispoziţiile art. 185 alin. (14) din Legea nr. 95/2006.(…) Aşadar, se instituie un tratament diferenţiat, nejustificat obiectiv şi raţional, între medicii care nu sunt cadre didactice şi persoanele care deţin una dintre calităţile enumerate la art. 185 alin. (14), contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie”, spune Iohannis.
Judecătorii CCR vor discuta și sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la trecerea Monitorului Oficial de sub autoritatea Guvernului sub cea a Camerei Deputaţilor.
Preşedintele a trimis luna trecută Curţii o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României pe motiv că se încalcă prevederile art. 1 alin. (4) şi alin. (5), ale art. 61 coroborate cu cele ale art. 64 alin. (1) şi alin. (2), ale art. 78, ale art. 79, ale art. 100 alin. (1), ale art. 108 alin. (1), (2) şi alin. (4), ale art. 115 alin. (4), precum şi pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie.
„Schimbarea autorităţii de tutelă prin înlocuirea unei autorităţi executive cu una legislativă, transpusă tehnic-legislativ prin substituirea sistematică a cuvântului Guvern cu sintagma Camera Deputaţilor – fără a ţine cont de diferenţa de natură juridică dintre cele două – conduce la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) şi ale art. 61 coroborate cu cele ale art. 64 alin. (1) şi (2) din Constituţie”, precizează Iohannis în sesizare.
El susţine că plasarea Regiei Autonome „Monitorul Oficial” sub autoritatea Camerei Deputaţilor este declarativă, nicio dispoziţie din această lege neprevăzând o atribuţie a Camerei cu privire la modul în care această autoritate este exercitată.
Citeşte şi: Ford va produce la Craiova încă un model, pe lângă EcoSport. Constructorul auto investește 200 de milioane de dolari și angajează 1.500 de oameni