ComenteazăUPDATE ora 16.50 Prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale se realizează numai prin lege organică adoptată de Parlament, şi nu prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, a stabilit Curtea Constituţională a României, după ce a admis sesizările formulate de 73 de deputaţi şi de Executiv.
„Curtea a reţinut că prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale a fost realizată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 44/2020, care a fost aprobată, cu modificări şi completări, de Parlament, prin lege. Or, prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale se realizează numai prin lege organică, adoptată de Parlament, şi nu prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului”, a transmis oficial Curtea.
Judecătorii spun că, în aceste condiţii, Parlamentului îi revenea obligaţia constituţională de a respinge ordonanţa de urgenţă astfel adoptată şi nu de a o aproba.
„Totodată, Parlamentul este cel care va reglementa, prin legea de prelungire a mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale, dacă stabilirea datei alegerilor se realizează prin lege organică sau prin hotărâre de Guvern”, a explicat CCR, în comunicatul dat după luarea deciziei.
CCR a luat în discuţie şi obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legii privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale formulată de 71 de deputaţi PNL.
În urma deliberărilor, CCR, cu unanimitate, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile legii cu care a fost sesizată.
„În esenţă, Curtea a constatat că dispoziţiile legii privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale consacră un paralelism legislativ nepermis, având în vedere că, la data adoptării sale, era în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale cuprinse în perioada 2016 – 2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ”, spune CCR.
Potrivit judecătorilor, Parlamentul avea obligaţia constituţională ca la adoptarea legii să elimine ordonanţa de urgenţă antereferită din fondul activ al legislaţiei.
„Întrucât nu a realizat acest lucru, s-a ajuns la situaţia existenţei concomitente a două acte normative care au acelaşi domeniu de reglementare, ceea ce este contrar art.1 alin. (5) din Constituţie”, se mai precizează în comunicat.
UPDATE ora 13.10 Judecătorii CCR au stabilit că Parlamentul nu poate decide data alegerilor locale, aşa cum fusese modificată Ordonanţa în Parlament. Este neconstituţională şi prevederea privind prelungirea mandatului actualilor aleşi locali, au precizat surse din CCR, pentru Libertatea.
CCR a dat o lovitură celor de la Guvern, care prelungiseră mandatul aleşilor locale prin Ordonanţă de Urgenţă, cu şase luni, în contextul epidemiei de coronvirus.
CCR spune că mandatele primarilor nu pot fi prelungite prin OUG şi că Parlamentul trebuie să dea o lege separată, în acest sens.
Judecătorii CCR au amânat o decizie, săptămâna trecută, pe acest subiect.
Miza deciziei o constituie alegerile locale din acest an. Guvernul Orban vrea ca alegerile locale să se desfăşoare în septembrie sau octombrie, în funcţie de evoluţia epidemiei de coronavirus.
PSD, în schimb, a dat semnale că şi-ar dori o amânare a alegerilor, până anul viitor.
Pe 13 mai, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat OUG privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale cuprinse în perioada 2016 – 2020, cu amendamente.
“Mandatele în curs ale primarilor, primarului general al municipiului Bucureşti, preşedinţilor de consilii judeţene, consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi consiliilor judeţene se prelungesc cu cel mult 6 luni de la data încetării stării de urgenţă sau stării de alertă”, stipulează proiectul.
Acesta mai prevede că procedurile privind organizarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale se iniţiază în termen de 6 luni de la data expirării duratei stării de urgenţă sau stării de alertă, iar data alegerilor se stabileşte prin lege organică, cu cel puţin 75 de zile înaintea votării.