Comentează„Cu pensiile aleşilor locali am admis sesizarea Guvernului, obiecţia de neconstituţionalitate plecând de la premisa că după reexaminare Parlamentul nu a urmat de la început calea care ar fi trebuit pentru că noi declarasem deja în întregime că este neconstituţională şi că trebuiau parcurse de la început fazele parlamentare – nu s-a ţinut cont de decizia noastră anterioară prin care le ceream legiuitorului şi iniţiatorilor să precizeze clar natura juridică a indemnizaţiei. Ei au botezat-o indemnizaţie, dar în paralel s-au referit şi la dreptul la pensie, au condiţionat de vechimea în muncă. Dacă ei vor să repete această iniţiativă (…) vor trebui să se pronunţe clar asupra modului de calcul al indemnizaţiei atunci când aleşii locali au mai mult de trei mandate de diferite feluri – primar, consilier judeţean, vicepreşedinte – pentru că acum nu rezultă clar cum va trebui calculat”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, potrivit Agerpres.
Guvernul a sesizat Curtea Constituțională pe 27 iunie, în baza articolului 146, litera 1 din Constituție, potrivit căruia Curtea se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea unuia dintre următorii actori: președintele României, unul dintre președinții celor două Camere, Guvernul, Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatul Poporului și un număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori.
Premierul Dacian Cioloș a declarat, în aceeași zi, că „din lege nu reiese clar cum ar urma să fie finanțate aceste pensii sau indemnizații speciale. Ele, așa cum e prevăzută legea acum, ar continua să impacteze bugetul de stat pentru că și bugetele locale, în mare parte, sunt alimentate tot din bugetul de stat”.
Unul dintre argumentele reluate de Guvern este acela referitor la neretroactivitatea legii (art. 15, alin. 2 din Constituție), în sesizare susținându-se că legea prevede că de indemnizații beneficiază toți primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene, începând cu 1992. Dincolo de aspectul în sine al retroactivității legii, perioada temporală extinsă este fără precedent în legislația din România, se arată în sesizare.
Guvernul a mai invocat totodată și încălcarea art. 16, alin. 2 din Constituție (cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări), susținând că, prin acordarea acestei indemnizații numai unor aleși locali, legiuitorul a stabilit un tratament juridic diferențiat în cadrul aceleiași subcategorii juridice. Astfel, potrivit sesizării Guvernului, acordarea în mod selectiv a unei indemnizații doar unor categorii de aleși, și nu, de exemplu, și altor categorii de aleși locali, cum ar fi cea a consilierilor locali sau a consilierilor județeni, este discriminatorie.
O altă problemă de constituționalitate sesizată de Guvern este art. 138, alin. 5 din Constituție care prevede că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. Proiectul care stabilește indemnizația pentru categoriile de aleși locali enumerați mai sus instituie un drept suplimentar, fără o analiză prealabilă a numărului de persoane beneficiare, fără un impact bugetar al măsurii și fără stabilirea surselor bugetare de unde sunt acoperite aceste cheltuieli suplimentare, se mai arată în sesizare.
Legea pensiilor speciale pentru aleșii locali a fost votată pe 11 noiembrie 2015, respectiv 21 decembrie 2015, de Camera Deputaților, respectiv Senat. Prima sesizare a Guvernului la CCR a fost făcută pe 28 decembrie 2015.