Curtea Constituțională a admis miercuri, cu majoritate de voturi, „excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.170 alin.(1) lit.b) din Legea educației naționale nr.1/2011 sunt constituționale în măsura în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice”, se arată într-un comunicat de presă al instituției.

Potrivit jurnalistei Emilia Șercan, Curtea a judecat o excepție invocată de fosta judecătoare de la Înalta Curte de Casație și Justiție Corina Michaela Jîjîie, care a atacat articolul 170, alin. 1, lit. b din Legea Educației.

VIDEO Pressone: Emilia Șercan arată cum a fost fabricată o probă pentru mușamalizarea acțiunii de kompromat, la două ore după o discuție cu ministrul de interne

Ce prevede articolul reclamat?

„(1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educației și Cercetării, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică și management universitar sau de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan:

b) retragerea titlului de doctor”.

Miercuri, Curtea a decis așadar că acest articol este constituțional doar dacă „titlul de doctor care nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice”.

Potrivit Emiliei Șercan această decizie reprezintă sfârșitul integrității academice în țara asta. „Curtea Constituțională a României (CCR) tocmai a amnistiat în masă toți plagiatorii din România cărora de acum înainte nu li se va mai putea retrage titlul de doctor pentru plagiat”.

Șercan explică de ce: 

1. Titlul de doctor este emis doar de ministrul educației. Comisia de susținere a unei teze de doctorat propune acordarea titlului, iar CNATDCU validează sau invalidează decizia comisiei de susținere, adică propunerea.

2. CCR spune în comunicatul de presă așa: „dispozițiile art.170 alin. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr.1/2011 sunt constituționale în măsura în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice”. Un titlul de doctor NU există decât în momentul în care este semnat ordinul de atribuire a titlului de către ministru, deci anterior ce să intre în circuitul civil și ce efecte juridice ar putea produce?”

Cu alte cuvinte, titlul de doctor nu intră în circuitul civil și nu poate să producă efecte juridice decât atunci când este semnat de ministrul Educației, or, după acest moment, CCR a decis că nu mai este constituțional ca el să fie retras.

Nici universitatea care a acordat titlul nu îl mai poate retrage

În opinia Emiliei Șercan, „de acum înainte nu se vor mai putea retrage titluri de doctor pentru plagiat de niciun organism științific, nici măcar de universitatea care l-a acordat.

Singura variantă în care se va putea spune că o teză e plagiată va fi prin anchete de presă – acest drept nu ni-l veți putea lua, domnilor protectori de impostori și plagiatori! Doar că anchetele de presă nu vor mai avea niciun efect juridic de acum înainte. Nimeni nu va mai plăti nici măcar cu titlul de doctor impostură în țara asta”.

Titlul de doctor mai poate fi anulat doar printr-o acțiune în justiție. Instanța poate fi sesizată însă doar în cel mult un an de la emiterea titlului

Potrivit publicației G4Media, un titlu de doctorat mai poate fi anulat doar printr-o decizie definitivă a justiției. Conform G4 Media care citează specialiști în educație, decizia CCR se bazează pe o prevedere din Legea Contenciosului Administrativ, potrivit căreia o instituție care emite un act administrativ nu poate retrage acest act ulterior dacă a produs efecte.

Mai concret, cum Ministerul Educației este instituția care emite ordinul privind calitatea de doctor atunci nu o poate anula, dar poate cere justiției să facă asta. „În cazul admiterii acțiunii, instanța se pronunță, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, și asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor juridice produse de acestea”, se arată în prevederile art 1., alin 6 din Lege.

Există însă și o limită de timp.

Potrivit unor specialiști în domeniul educației, decizia CCR se întemeiază pe o prevedere din Legea Contenciosului Administrativ (legea 554/2004) care spune că o instituție care emite un act administrativ (în cazul acesta, Ministerul Educației emite ordinul prin care conferă calitatea de doctor) nu poate retrage acest act ulterior dacă a produs efecte. Astfel, singurul mod în care un doctorat plagiat poate fi retras este în urma unei decizii definitive în justiție.

Prevederile Art. 1, alin. 6 din Legea Contenciosului administrativ: „Acțiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului”.

 
 

Urmărește-ne pe Google News