UPDATE. CCR a respins, miercuri, ca inadmisibile, sesizările formulate de USR cu privire la modificările aduse legilor Justiţiei.
“S-au respins toate trei ca inadmisibile. Cele care privesc statutul magistratului şi CSM (Legile 303 şi 317/2004 – n.r.) – pentru neîntrunirea numărului de parlamentari necesar pentru sesizare. Aveam 48, doi din altă parte care, însă, semnaseră şi la altă sesizare. Cu privire la organizarea judecătorească, Legea 304, s-a respins pentru depăşirea termenului înăuntrul căruia se poate face sesizarea. După legea noastră, sesizarea se poate face în două sau cinci zile, în funcţie dacă este de urgenţă sau nu. S-a făcut după o lună şi ceva”, a declarat Valer Dorneanu pentru Agerpres.
La CCR fuseseră depuse, deja, sesizări din partea ÎCCJ şi PNL pe legile justiţiei, însă, conform USR, la data depunerii sesizărilor, ÎCCJ nu a invocat în sesizare motive extrinseci, de procedură, ci s-a limitat la atacarea unor articole individuale, în timp ce USR a arătat în sesizare că cele trei proiecte de modificare a legilor justiţiei au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului şi principiului respectării legii, precum şi cu încălcarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului, conform Mediafax.
Totodată, juriştii USR au arătat că proiectele încalcă obligaţiile rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene. USR a contestat în plus faţă de ÎCCJ și separarea strictă a carierelor judecătorilor şi procurorilor şi diminuarea atribuţiilor plenului CSM în favoarea secţiilor separate.
Curtea Constituţională s-a pronunţat deja pe cele trei legi, în urma sesizărilor făcute de ICCJ şi PNL.
În ceea ce priveşte modificările la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, CCR a decis că mai multe dispoziţii sunt neconstituţionale şi a cerut redefinirea erorii judiciare şi a relei credinţe, dar şi a gravei neglijenţe.
Legat de modificărilor aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, CCR a admis parţial criticile de neconstituţionalitate. Curtea a stabilit însă că nu este nicio problemă de neconstituţionalitate legat de înfiinţarea unei secţii speciale pentru anchetarea procurorilor şi judecătorilor.
Curtea Constituţională a admis parţial sesizarea de neconstituţionalitate privind modificarea Legii 317 care vizează organizarea CSM. Unul dintre textele declarate neconstituţionale se referă la alegerea preşedintelui CSM, ca urmare a faptului că textul de lege contrazicea practic prevederi exprese ale Constituţiei.