CCR face praf legea pensiilor, declarată neconstituţională: „Limbajul este impropriu, legiuitorul să dea dovadă de o rigoare mai mare”

Una dintre prevederile declarate neconstituţionale din Legea pensiilor, propusă de Parlament, este articolul 25, alineatul 1, care se referă la cine trebuie să plătească contribuţia de asigurări sociale: „Contribuabilii la sistemul public de pensii sunt cei care datorează şi plătesc, după caz, contribuţia de asigurări sociale, conform Codului fiscal”.

Judecătorii argumentează că „pot fi contribuabili la sistemul public de pensii atât persoanele fizice, cât şi cele juridice, având în vedere că, potrivit art.3 lit.c) din lege, contribuabilul se defineşte ca „persoana fizică sau juridică ce plăteşte contribuţii de asigurări sociale sistemului public de pensii, conform prezentei legi'”.

Astfel, spun judecătorii CCR, „noţiunile ‘plăteşte’ sau ‘plătesc’ se referă la obligaţia de plată în sensul că această contribuţie poartă asupra patrimoniului acelor persoane, şi nu în sens de efectuare a plăţii, ca operaţiune tehnică”.

Curtea mai spune că, „totuşi, deşi intenţia legiuitorului poate fi înţeleasă, limbajul folosit în legea supusă controlului de constituţionalitate este unul impropriu, în sensul că noţiunea de „plăteşte” este folosită atât în privinţa subiectului de drept din venitul căruia se prelevează contribuţia, cât şi în privinţa subiectului de drept care reţine şi virează contribuţia”.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

„Prin urmare, având în vedere domeniul atât de sensibil, cel al pensiilor publice, legiuitorul trebuie să dea dovadă de o rigoare mai mare şi să folosească termeni cu un contur juridic bine stabilit; acesta trebuie să facă distincţia între subiectul de drept titular al obligaţiei de plată a contribuţiei şi subiectul de drept care efectuează plata propriu-zisă. De aceea, termenii nu trebuie folosiţi amalgamat, ci distinct, pentru că fiecăruia i se ataşează un anumit conţinut juridic. Prin urmare, fiecare operaţiune juridică trebuie determinată prin termeni şi noţiuni distincte, pentru a nu exista o suprapunere între sferele lor de cuprindere”, atrag atenţia judecătorii constituţionali.

CCR subliniază că „legiuitorul trebuie să se raporteze la reglementările ce reprezintă un reper de claritate, precizie şi previzibilitate, iar erorile de apreciere în redactarea actelor normative nu trebuie să se perpetueze în sensul de a deveni ele însele un precedent în activitatea de legiferare”.

Instanţa constituţională mai atrage atenţia că „numărul destinatarilor legii este foarte mare, privind pe fiecare angajat şi angajatorul acestuia, iar calitatea destinatarilor legii variază, astfel încât şi gradul lor de înţelegere a prevederilor acesteia este diferit”.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Astfel, dacă pentru un angajator aspectele criticate nu relevă nicio dificultate, alţi angajatori vor avea dificultăţi de interpretare şi, în măsura în care nu vor recurge la consultanţă de specialitate, ar putea aplica norma în mod greşit.

„Având în vedere că textul criticat se adresează unui număr foarte mare de persoane fizice şi juridice, trebuie să se caracterizeze prin rigoare şi acurateţe. Or, norma, astfel cum este redactată, are un caracter interpretabil prin prisma calităţii destinatarilor săi şi are potenţial ridicat de a crea o tulburare însemnată a întregului mecanism al încasării contribuţiilor la bugetul de asigurări sociale. Astfel, legiuitorul trebuie să clarifice aceste aspecte confuze din punct de vedere terminologic încă înainte de intrarea în vigoare a legii, pentru a se evita caracterul echivoc al legii”, conchid judecătorii CCR.

Curtea mai arată că „legiuitorul nu poate impune condiţii nerezonabile pentru persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza bolilor obişnuite şi a accidentelor care nu au legătură cu munca în privinţa acordării pensiei de invaliditate (…)”, „or, în cazul de faţă, condiţionând acordarea pensiei de invaliditate de împlinirea unei anumite vârste, dublată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare, legiuitorul a încălcat această condiţie de rezonabilitate şi a afectat în mod direct dreptul la pensie al persoanelor prevăzute la art.68 alin.(1) lit.c) din Legea nr.263/2010”.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

Legea pensiilor a fost votată, în luna decembrie 2018, de plenul Camerei Deputaţilor. PSD şi ALDE, care pierduseră majoritatea în acest for, şi-au asigurat voturile pentru ca proiectul să fie adoptat, prin votarea unui amendament al UDMR. Opoziţia nu a votat legea, pe care o consideră neconstituţională.

În luna martie a acestui an, Legea pensiilor a fost dedclarată parțial neconstituțional. Sesizarea împotriva legii a fost depusă de PNL și USR la finalul anului trecut.

Citeşte şi:

VIDEO / Cum ajungi din cetățean, activist. Bucureștenii au presat autoritățile să facă podul din Herăstrău de sub calea ferată. Acum, caută o soluție pentru podul Constanța

Urmărește-ne pe Google News