Cum motivează CCR neconstituţionalitatea eliminării pensiilor speciale: legea, adoptată fără nicio documentare sau fundamentare

CCR afirmă că legea a fost adoptată fără nicio documentare sau fundamentare.

„Legea a fost adoptată cu încălcarea exigenţelor de calitate a reglementării, respectiv fără nicio documentare sau fundamentare, cercetare sau studiu de impact, ca simplă reacţie de «abrogare» a unor prevederi legale pretins a crea «sentimente» negative şi cheltuieli bugetare semnificative”, spune CCR în comunicat.

Judecătorii constituţionali mai spun că în procedura de adoptare s-au încălcat ordinea constituţională de sesizare a camerelor Parlamentului.

„Nivelul adecvat al remunerării şi al cuantumului pensiilor magistraţilor reprezintă o compensaţie parţială a lipsei unor drepturi fundamentale, din categoria drepturilor exclusiv politice (dreptul de a fi aleşi în Camera Deputaţilor, Senat, în funcţia de preşedinte al României ori în organele administraţiei locale, precum şi dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European) şi a drepturilor social-economice (dreptul la negocieri colective în materie de muncă, dreptul la grevă, libertatea economică), precum şi a incompatibilităţilor stabilite la nivel constituţional pe parcursul întregii cariere profesionale. Acestor incompatibilităţi li se adaugă interdicţiile prevăzute de Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor”, arată Curtea.

CCR a respins pe 6 mai proiectul PNL, asumat de toate partidele, prin care se abrogau pensiile speciale, cu excepţia celor ale militarilor şi poliţiştilor.

Atacul la CCR a fost făcut de Avocatul Poporului şi de ÎCCJ, nemulţumiți de eliminarea pensiilor magistraţilor.

Premierul Ludovic Orban afirma, după decizia CCR, că nu este normal ca CCR să dea verdicte pe tema pensiilor speciale, întrucât instituţia „conţine oameni care sunt beneficiari de pensii speciale” şi, drept urmare, există „un vădit conflict de interese”.

Urmărește-ne pe Google News