ComenteazăKlaus Iohannis a sesizat CCR, pe 13 iulie, după ce Senatul, în calitate de for legislativ decizional, a adoptat Legea administrației publice într-o formă substanţial diferită faţă de Camera Deputaţilor, fiind introduse noi dispoziţii referitoare la realizarea inventarului bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale, dar şi aspecte legate de concesiunea terenurilor din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, fiind eliminate prevederile care vizau procedurile şi circuitul documentelor necesare în procesul de adoptare a hotărârilor consiliului local.
„Prin forma adoptată de Senat, legea se îndepărtează atât de scopul ei iniţial, în sensul de voinţă politică a autorilor propunerii legislative, cât şi de forma adoptată de Camera Deputaţilor, cea mai mare parte a modificărilor adoptate de Senat referindu-se la realizarea inventarului bunurilor aparţinând domeniului public al statului”, arată preşedintele Iohannis, în sesizare.
Tot joi, Curtea Constituţională a României discută și sesizările PNL, USR şi pe cea a preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind Codul administrativ.
În această sesizare, depusă de președinte pe 31 iulie, se arată că acest act normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunită, cele două Camere ale Parlamentului comportându-se ca şi cum Senatul ar fi avut doar o competenţă de primă Cameră iar Camera decizională – Camera Deputaţilor -, ca şi cum ar fi avut deplină competenţă decizională pentru toate materiile reglementate.
Iohannis invocă în cazul acestei legi şi încălcarea principiului bicameralismului, dar și că dispoziţiile referitoare la obligaţia autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale, precum şi a personalului din cadrul acestora de a pune în aplicare programul de guvernare aprobat de către Parlament sunt neclare. Președintele critică faptul că prin acest act normativ a fost eliminat un criteriu de integritate pentru cei care pot fi membri ai Guvernului, şi anume, cel referitor la cazurile de incompatibilitate.
Președintele contestă și prevederile care asigură folosirea limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea. Iohannis consideră că dispoziţia încalcă Legea fundamentală, întrucât nu mai are în vedere criteriul constituţional al „ponderii semnificative” a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale.
Legea Administrației publice locale a fost contestată și de PNL și USR, în sesizarea acestora arătându-se că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii.
Mai mult, potrivit semnatarilor sesizării, Codul administrativ va permite numiri politice în cele mai importante poziţii ocupate în prezent de înalţi funcţionari publici, ceea ce încalcă obligaţiile de profesionalizare a administraţiei publice pe care România şi le-a asumat înainte de aderarea la Uniunea Europeană, scrie Agerpres.
Citește și: Întrebare de doi lei la referendumul de 163 de milioane de lei. Ce au înțeles românii: „Eu am amante, nu mă duc la niciun referendum” – VIDEO
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!