ComenteazăHăţişul birocratic ne ţine departe de bani
“România este singurul stat membru care are o rată de absorbţie de sub 60 la sută”, a declarat şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote. Motivele pentru care ţara noastră se află pe ultimul loc este, conform Angelei Filote, “superbirocratizarea, hăţişul birocratic în procedurile de accesare a fondurilor europene, schimbarea regulilor jocului în timpul jocului”.
Acestea ar fi lucrurile pe care le reclamă mulţi dintre cei care au făcut demersuri pentru a accesa fonduri europene. Să spunem însă că este bine şi aşa, am luat 10,5 miliarde de euro! Dar ce s-a construit cu ei? Drumuri, nu – suntem codaşii Europei la capitolul infrastructură rutieră. Nu avem nici măcar o autostradă cap-coadă, doar câteva bucăţi. Căi ferate – nu! Libertatea a explicat de ce întârzie trenurile în România: merg foarte încet pentru a nu deraia, calea ferată fiind uzată din lipsă de investiţii!
M-au făcut să renunţ la cererea de finanţare»
În ceea ce priveşte protecţia mediului, putem spune cum s-a investit în Mehedinţi, de pildă, unde monumentul natural “Podul lui Dumnezeu” a fost reparat, adică turnat în beton, de drumari, contra sumei de 10 milioane de euro – fonduri europene, după care s-a interzis traficul pe acest pod! Menţionăm că un monument natural nu se repară sub nici o formă, este interzis de lege tocmai pentru că este monument natural, nu artificial.
În ceea ce priveşte agricultura, cotidianul Libertatea a demonstrat cum dosarele de accesare a fondurilor îi ţin departe de bani pe fermieri. Documentaţia le cere să facă ecuaţii matematice care necesită cunoştinţe aprofundate, vorba unui fermier din Ilfov, care a declarat pentru Libertatea: “Până nu m-au făcut să renunţ la cererea de finanţare nu s-au lăsat!” Trebuie menţionat şi faptul că după 2009, anul începutului de criză economică, nivelul de trai din România a scăzut an de an, în ciuda declaraţiilor oficiale conform cărora macroeconomia este una din cele mai bune din Europa.
Când nu se poate fura nimic, nu se mai face nimic
Am cerut unele lămuriri în acest sens de la Ministerul Fondurilor Europene, lămuriri pe care încă le mai aşteptăm… Între timp, am întrebat un economist, fost ministru, ce părere are. “Dosare penale şi scandaluri europene! Asta s-a construit din fondurile nerambursabile! Ele sunt evitate, în general, pentru că trebuie să se dea socoteală pentru ele. Culmea în ţara asta este că nu se poate construi nimic dacă nu se poate fura. Eu sunt un schior împătimit şi cunosc ceva staţiuni montane pe continent. Pot să vă spun că în acest moment, Poiana Braşov este o bijuterie la cele mai înalte standarde mondiale. Dar pentru a ajunge la acest nivel s-au cheltuit sume fabuloase, mult peste ceea ce este normal – a trebuit să se fure ceva. Când nu se poate fura nimic, nu se mai face nimic. O să vedeţi în anii următori”, ne-a spus economistul Ilie Şerbănescu, fost ministru al reformei în guvernul Ciorbea.
Am dat mai mult decât am luat de la UE
Bugetul Uniunii Europene este format, în mare parte, din contribuţiile statelor membre. Din anul 2007, când a intrat în componenţa Uniunii, şi până acum, România a plătit 10,83 de miliarde de euro la bugetul comun şi a luat de acolo 10,5 miliarde euro. Cu alte cuvinte, am dat mai mult cu 300 de milioane de euro decât am luat. Nu este însă vina europenilor.
Ministerul Fondurilor Europene: «Procurorii efectuează cercetări»
Scandalul fondurilor europene a izbucnit în anul 2011, când Uniunea Europeană a încetat să mai facă plăţi către România. Au urmat zeci şi zeci de milioane de euro, fonduri nerambursabile, care lipseau la apelul de control făcut de UE. Au fost şi sunt anchetaţi politicieni, rude de politicieni, oameni de afaceri de calibru etc.
Nu este nevoie să intrăm în detalii, este suficient să redăm un text care se află postat pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene: “Procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează, în momentul de faţă (9 februarie 2015 – n.r.), cercetări într-o cauză penală care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene şi a unor infracţiuni de fals, comise în perioada 2007 – 2013”.
“Ministerul Fondurilor Europene a colaborat şi va colabora cu toate autorităţile abilitate în vederea constatării, combaterii şi sancţionării infracţiunilor sau oricăror fapte de corupţie”, spune Eugen Teodorovici (foto), ministrul fondurilor europene.