Ce a reclamat greșit USR și care este dosarul DNA în care votul deputatei PSD Laura Vicol ar fi putut să influențeze anchetarea soțului

• Omul de afaceri Vladimir Răzvan Ciorbă a fost condamnat definitiv pentru evaziune fiscală în 2017. El nu mai are calitate de inculpat în dosarul invocat recent de parlamentarii USR la dezbaterile privind proiectele de codificare ale Codului Penal. 
• Vladimir Răzvan Ciorbă este cercetat de DNA, din 2015, într-un alt dosar, alături de fugarul Sebastian Ghiță. 

USR a cerut recent demiterea deputatei PSD Laura Vicol de la conducerea Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, acuzând-o că a votat în beneficiul soțului ei, omul de afaceri Vladimir Răzvan Ciorbă, la dezbaterea pe proiectele de modificare a Codului Penal.

„Doamna Vicol-Ciorbă a introdus şi a votat un amendament care l-ar fi ajutat pe soţul dânsei, care este inculpat într-un dosar de evaziune fiscală, care are un termen la începutul lui iunie. A votat un amendament care ar fi putut scoate anumite mijloace de probă în acel dosar”, a argumentat Ionuț Moșteanu liderul deputaţilor USR și purtătorul de cuvânt al partidului.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Amendamentul în cauză prevedea că înregistrările serviciilor secrete nu pot fi folosite ca probe pentru fapte de corupție, după cum a arătat Libertatea. Amendamentele au fost retrase în bloc, plenul a votat varianta trimisă de Guvern, iar conducerea Camerei a respins cererea USR referitoare la schimbarea Laurei Vicol.

Libertatea a verificat parcursul dosarului (18266/3/2015) invocat de parlamentarii USR.

Cash la bancomat

Pe 18 mai 2015, procurorii DIICOT au trimis în judecată 15 inculpați, cei mai mulți dintre ei cetățeni din Republica Moldova, pentru constituire de grup infracțional organizat, spălare de bani și evaziune fiscală. Printre ei se număra și Vladimir Răzvan Ciorbă. În sarcina lui, procurorii au reținut infracțiunea de evaziune fiscală.

Ancheta a fost declanșată în urma unei întâmplări aparent banale. Pe 31 martie 2012, un echipaj de poliție din București, în timp ce patrula pe o stradă din sectorul 3, a surprins un bărbat cu un comportament suspect în apropierea unei bănci. Polițiștii l-au verificat. Bărbatul avea asupra sa o borsetă plină cu teancuri de bani. 84.000 de lei au numărat polițiști. Pe lângă bani, au mai fost găsite șapte carduri bancare business.

Bărbatul le-a spus polițiștilor că fusese angajat de patronul unei firme de consultanță – Miron Ionescu – care i-a dat mai multe carduri ce aparțin firmelor de a căror contabilitate se ocupa pentru a retrage diferite sume de bani. A motivat că administratorii firmelor nu se puteau deplasa la bancomate pentru a retrage numerar. În schimbul acestor servicii urma primească un salariu de 3.000 de lei pe lună. 

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Facturi fictive

Polițiștii de la Crimă Organizată au preluat ancheta și aveau să descopere o întreagă filieră cu firme-fantomă prin intermediul cărora era eludat bugetul de stat.

Potrivit datelor din dosar, liderul rețelei era Miron Ionescu, un bărbat din București care împânzise platformele online cu anunțul: „Preluăm societăți comerciale cu datorii către stat și furnizori prin registrul comerțului. Comision negociabil”.

Firmele cu datorii erau preluate pe numele unor cetățeni moldoveni și, susțin procurorii, aveau un singur scop: furnizarea de facturi unor societăți ce doreau să-și înregistreze cheltuieli fictive în contabilitate.

„Inculpatul Miron Ionescu deținea o așa-zisă firmă de consultanță cu care a încheiat contracte de consiliere pentru afaceri și management cu firmele cetățenilor moldoveni, în baza cărora obținea și deținea cardurile bancare ale acestor firme, opera cu acestea retrageri de numerar de la bancomate, numerar care figura că este predat cetățenilor moldoveni pe baza unor procese-verbale”, se arată în hotărârea instanței. 

În realitate, banii rămâneau la firmele beneficiare, fiind achitat doar un comision, de regulă de 10% din valoarea facturii, liderului rețelei care coordona firmele-fantomă, susțin procurorii.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

500.000 de lei, scoși din firmele lui Ciorbă

Vladimir Răzvan Ciorbă s-a numărat printre cei care au emis facturi fictive către firmele cetățenilor moldoveni, arată datele din dosar. În perioada respectivă, 2011-2012, era administrator la două societăți.  La una dintre ele au fost identificate trei facturi fictive în valoare totală de 200.000 de lei.

Lucrările facturate nu au putut fi justificate, iar Vladimir Ciorbă a recunoscut în cursul audierilor că nu au fost efectuate, dar a spus că le-a plătit în avans. 

Prejudiciul adus bugetului de stat a fost estimat la 64.516 lei. 

La cea de-a două firmă deținută de Vladimir Ciorbă au fost descoperite facturi fictive în sumă totală de 305.000 de lei. 

Apărarea și omisiunile

La audieri, Ciorbă a declarat că a fost administrator la fosta firmă Fin Expo SRL, iar tatăl său era asociat unic, până în vara anului 2012, când a cesionat părțile sociale către un cetățean moldovean. 

La întrebările anchetatorilor referitoare la relațiile comerciale avute cu firmele-fantomă, Vladimir Ciorbă a evitat răspunsuri, motivând că nu își mai aduce aminte.

„Arăt faptul că nu îmi aduc aminte în ce au constat activitățile pe care le-aș fi achiziționat și nu îmi aduc aminte să fi efectuat plăți, deoarece firma nu deținea lichidități în conturile ei”.

În legătură cu cea de-a doua firmă, Ciorbă a precizat că a fost administrator și asociat unic până la sfârșitul anului 2013, când a cesionat 50% din părțile sociale și funcția de administrator către un cetățean moldovean. Nu și-a mai amintit nici numele acestuia.

A afirmat că firma sa a efectuat două plăți în avans către două societăți ce i-au fost prezentate de către Miron Ionescu și că a încheiat cu reprezentanții acestora contracte pentru subantrepriză în domeniul construcțiilor.

Deși a recunoscut că lucrările nu au fost efectuate, Vladimir Ciorbă a declarat anchetatorilor că au fost executate activități de organizare șantier.

Societățile respective nu au avut niciun angajat, nu au funcționat la sediul social sau la vreun punct de lucru și nu ar fi avut posibilitatea să îi presteze serviciul, având în vedere că le lipsea dotarea tehnică necesară, l-au contrazis judecătorii.

Cetățenii moldoveni, coordonați de Miron Ionescu, înființau firme sau preluau altele cu datorii „doar cu scopul de a furniza facturi justificative persoanelor ce doreau să își diminueze baza impozabilă”, a concluzionat Tribunalul București în aprilie 2017, atunci când a decis condamnarea lui Vladimir Ciorbă.

Condamnările 

Pe 4 aprilie 2017, Tribunalul București a pronunțat o primă sentință în acest dosar. I-a condamnat pe inculpații care și-au recunoscut faptele și a disjuns dosarul față de ceilalți. Cu excepția lui Miron Ionescu, care a primit 5 ani de închisoare în regim de detenție, ceilalți inculpați au fost condamnați cu suspendare sau au fost amendați.

Vladimir Ciorbă a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare. 

Sentința a fost contestată și de procurori, și de inculpați.

Pe 1 noiembrie 2017, Curtea de Apel București, după judecarea căilor de atac, a pronunțat sentința definitivă. Instanța a dispus rejudecarea dosarului în privința liderului rețelei, Miron Ionescu, și a redus pedeapsa aplicată lui Vladimir Ciorbă la 1 an. 

Hotărârea Curții de Apel București a fost definitivă. Dosarul privindu-l pe liderul rețelei și inculpații rămași nejudecați a fost înregistrat la Tribunalul București, unde urmează a avea termen pe 6 iunie.

Pe portalul instanței, la dosarul aflat în rejudecare, numele lui Ciorbă a continuat să figureze ca inculpat până pe 10 aprilie.

Într-un răspuns comunicat ziarului, Tribunalul București explică faptul că Vladimir Răzvan Ciorbă nu are calitate de inculpat în dosar, iar numele său a fost eliminat în urma solicitării avocaților acestuia.

Cum explică USR eroarea

Liderul deputaților USR, Ionuț Moșteanu, spune, într-un răspuns pentru Libertatea, că eroarea s-a produs din cauză că „la momentul ședinței respective a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, soțul președintei Comisiei, doamna Laura Vicol-Ciorbă, apărea pe portalul instanțelor din România în calitate de inculpat într-un dosar penal”.

Este datoria doamnei Vicol-Ciorbă să clarifice istoricul de natură penală al soțului domniei sale, având în vedere funcția pe care o ocupă din partea PSD.

Ionuț Moșteanu, deputat USR:

Dosarul invocat de USR pe numele lui Ciorbă nu conține probe furnizate de serviciile secrete. Dar mai există un dosar.

Cercetat de DNA din 2015

Numele lui Vladimir Ciorbă mai este legat de un dosar penal, cel al Hidro Prahova, în care a fost pus sub acuzare alături de Sebastian Ghiță, de Iulian Herțanu, cumnatul fostului premier Victor Ponta, respectiv fostul președinte al Consiliului Județean Prahova, Mircea Cozma, și fiul său, Vlad Cozma.

DNA a anunțat inculparea lor la începutul anului 2015. Acuzațiile: adjudecarea frauduloasă a unui contract de lucrări finanțat preponderent din fonduri europene și însușirea ilegală a unor importante sume de bani, prin schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute în cadrul proiectului cu finanțare europeană și sustragerea de la plata contribuțiilor datorate către stat, prin evidențierea unor cheltuieli nereale sau operațiuni fictive în documentele societăților pe care le-au controlat.

Dosarul nu a fost finalizat nici până în prezent.

„Dosarul la care faceți referire este în lucru pe rolul Direcției Naționale Anticorupție – Structura Centrală, în acest moment, alte informații referitoare la stadiul anchetei, cu excepția celor mediatizate, nu pot fi puse la dispoziție”, a răspuns DNA la solicitarea Libertatea.

Contactată de Libertatea, Laura Vicol a refuzat să comenteze în legătură cu dosarele soțului. Cât privește votul din Comisia Juridică, ea a declarat: „Am respectat linia partidului”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro