Ce aduce proiectul de lege privind căutarea persoanelor dispărute: Sistemul „Alertă răpire copil”, dispecerat de urgență „Dispariție minor” și colaborarea cu societatea civilă

• A trecut o săptămână de la arestarea suspectului de crimă Gheorghe Dincă care a declarat acum câteva zile că el este cel care le-a ucis pe Luiza Melencu și Alexandra Măceșeanu.

• În fiecare zi ies la suprafață un nou set de probleme care arată cât de șubred este sistemul responabil cu siguranța cetățenilor.

• Cele mai recente informații arată că Nicolae Alexe, comisar șef și numărul unu pe operațiuni în poliția Olt și cel care a coordonat acțiunea de la Caracal, a cerut ajutorul unui interlop din Olt.

Expunerea de motive

Din expunerea de motive a proiectului de lege aflăm că România „acordă din ce în ce mai multă atenție victimelor, atât victimelor infracțiunilor în general cât, mai ales, anumitor categorii de victime” cu un grad ridicat de vulnerabilitate, cum ar fi minorii.

Este adus în discuție „dreptul persoanei dispărute de a fi găsită și reîntoarsă într-un mediu care să îi ofere securitate”.

„Statul are obligația de a utiliza toate metodele și mijloacele disponibile pentru a da valoare dreptului fundamental la viață și la integritate fizică și psihică, prevăzut de Constituția României”.

Conform expunerii de motive, societatea civilă joacă un rol important în găsirea persoanei dispărute.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

„Colaborarea actuală dintre Poliția Română și reprezentanții societății civile constituie elemente de bune practici care trebuie dezvoltate”.

Reamintim că Poliția Română a apelat la ajutorul unor interlopi pentru a o găsi pe Alexandra, dar aceștia le-au oferit piste false polițiștilor către adrese ale unor clanuri rivale.

Este neclar dacă acest gen de interacțiune ar intra în zona colaborării dintre Poliția Română și reprezentanții societății civile.

Ce măsuri aduce proiectul de lege privind căutarea persoanelor dispărute

Printre măsurile cele mai răsunătoare propuse de proiectul de lege sunt crearea unei structuri care se va ocupa exclusiv cu cazurile de dispariție de minori și anume „Dispeceratul de Urgență Dispariție minor” și un mecanism de avertizare „Alertă răpire copil” care va funcționa similar sistemului „RO-ALERT”.

Dispeceratul de Urgență „Dispariție Minor”

„Dispeceratul de urgență Dispariție minor se constituie în scopul preluării apelurilor de urgență cu privire la dispariția minorilor, primite prin numărul de apel unic 112” și declanșării cu celeritate a procedurilor de căutare, potrivit prezentei legi”, articolul 9, alineatul 1 din proiectul de lege privind căutarea persoanelor dispărute.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Operatorii dispeceratului vor solicita celor care sesizează dispariția unui copil:
• Numele și prenumele copilului;
• Data și locul nașterii;
• Informații referitoare la descrierea minorului considerat dispărut;
• Acordul privind localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice a minorului considerat persoană dispărută. Asta dacă persoana care reclamă dispariția este reprezentantul legal al minorului;

Când există indicii că viața persoanei dispărute e în pericol, Poliția poate intra în casă fără acordul proprietarului

„Căutarea unei persoane dispărute aflată într-o situație de vulnerabilitate într-o locuință sau orice spațiu delimitat în orice mod, ce aparține ori este folosit de o persoană fizică sau juridocă, se face cu acordul acesteia sau al reprezentantului legal”, articolul 37, alineatul 1 din proiectul de lege privind căutarea persoanelor dispărute.

Însă atunci când există indicii că „viața sau integritatea corporală a persoanei dispărute„ este în pericol, poliția poate intra fără acordul propreitarului. Pentru această acțiune se întocmește un proces-verbal.

RO-ALERT pentru copii răpiți

Sistemul RO-ALERT va fi folosit pentru a anunța populația cu privire la copii dispăruți.
Mesajul va conține printre altele:
• Data și locul unde s-a produs răpirea;
• Prenumele minorului sau pseudonimul la care acesta răspunde;
• Fotografia minorului și/ sau a unui element dinsctivi deținut de acesta;
• descrierea pieselor de îmbrăcăminte purtate de minor la data evenimentului, precum și a semnalmentelor sau a semnelor particulare vizibile aparținând acestuia;
• e) datele și informațiile prevăzute legate de persoana cu care se presupune că se află minorul răpit. Cum ar fi nume, poză sau semnalmente distincte;
• f) descrierea mijlocului de transport folosit de persoana care însoțește minorul răpit: tip, marcă, culoare, număr de înmatriculare sau înregistrare;

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

Sesizarea nejustificată a dispariției unei persoane

Cei care sesizează Poliția cu privire la dispariția unei persoane cunoscând că acest lucru nu este adevărat pot fi pedepsiți cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Nu se pedepsește persoana care a săvârșit inducerea în eroare a organelor de poliție, dacă declară, înainte de declanșarea procedurilor de căutare a persoanei dispărute, că sesizarea sau dovezile sunt nereale.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro