Ce am face in ultimii 4 ani ai lumii?

Fara doar si poate, evenimentul ultimei jumatati a anului e reprezentat de punerea in functiune a acceleratorului de particule din Elvetia si testele ce vor urma, in special ciocnirea a doua fascicule de protoni programata pentru data de 21 octombrie. Unul dintre rezultatele asteptate e descoperirea ‘particulei lui Dumnezeu’, componenta ‘magica’ ce incheaga materia. Insa scepticii se tem de aparitia unei gauri negre ce ar putea inghiti Pamantul, treptat, pana in 2012. Lasand la o parte elementele stiintifico-fantastice, Libertatea a  incercat sa afle raspunsul la o intrebare pertinenta: cum s-ar comporta oamenii in ultimii patru ani ramasi pana la disparitia vietii?

Cum ar fi daca cel mai sumbru scenariu privind experimentul din Geneva, cand doua fascicule de protoni se vor ciocni, pe 21 octombrie, s-ar adeveri, si s-ar forma o gaura neagra, capabila sa inghita in totalitate Pamantul pana in 2012? Cum s-ar comporta oamenii in fata unei catastrofe iminente? Pentru a afla acest lucru, facem referire la dezastrele majore care au avut deja loc si de la care autoritatile au tras unele invataminte.

Suntem capabili sa ne organizam in vreun mod pentru a preveni dezlantuirea haosului pe strazi sau exista strategii prestabilite  privind ameliorarea unei astfel de situatii?

Libertatea a consultat specialisti din diverse domenii cu scopul de a ne lamuri, dar si pentru eventuale sfaturi despre ce trebuie facut. Cel mai mare dusman in cazul unei catastrofe nu il reprezinta neaparat incidentul in sine, cat urmarile acestuia: distrugerea infrastructurii si a posibilitatilor de comunicare. Teoria reiese si dintr-o lista a celor mai teribile dezastre din istoria omenirii, realizata de profesorul american in geofizica David Crossley. Aflati in imposibilitatea de a afla ce se intampla si incotro sa porneasca pentru a se salva, oamenii sunt cu adevarat vulnerabili chiar si in fata unui eveniment de mica magnitudine. In ipoteza de fata, lucrurile ar sta mult mai rau.

Cele mai tragice evenimente de pana acum:

-Cutremurul din Pakistan, 8 octombrie 2005, peste 40.000 de victime
– Valul tsunami din Indonezia, in 2004, 275.000 de victime
– Uraganul Katrina, SUA, peste 1.000 de victime
– Cutremurul din Tangshan, China,  din 1976, 655.000 de victime

Apar falsii proroci

‘In cazul unei catastrofe care are ca finalitate disparitia omenirii, trebuie sa acceptam faptul ca dupa momentul respectiv nu va mai fi nimic. Bineinteles ca exista si acte absurde. In functie de nivelul educatiei, sunt indivizi care in momente de tensiune si panica pot deveni agresivi, intrucat nu fac fata unor astfel de situatii, comportamentul lor fiind unul primar, animalic. De aceea, foarte periculosi sunt si acei propovaduitori ai apocalipsei, falsii proroci, care pot manipula astfel de persoane’, ne-a explicat renumitul psihiatru Florin Tudose (foto).

Creste apetitul sexual

O statistica realizata in 2001 arata ca dupa atacurile teroriste de la 11 septembrie, din New York, foarte multi americani au facut sex. Oare un eveniment apocaliptic ar putea stimula la fel omenirea? ‘Acela a fost un caz diferit. Oamenii aveau nevoie de afectiune, dar si sa se descatuseze din tensiunea creata. In eventualitatea unei catastrofe totale, cu siguranta ca nu la sex le-ar sta mintea oamenilor in prima faza. Dar dupa cateva luni este posibil ca supravietuitorii sa simta o nevoie acuta de afectiune, precum in cazul amintit’, ne-a spus sexologul Vasile Nitescu (foto).

„Exista un regulament pentru cazurile de urgenta”

Dumitru Prunariu, singurul roman care a dus numele tarii noastre pana in spatiul cosmic, face parte dintr-un grup de cercetatori care studiaza metodele de prevenire a unui impact cu diverse corpuri ceresti si face lobby la ONU pentru elaborarea unor strategii ce ar trebui impuse fiecarui stat. ‘Nu stiu daca exista o strategie continentala in cazul unui eveniment major. Probabil ca s-ar reuni prim-ministrii tarilor vizate si ar elabora o strategie in functie de cea urmata de fiecare tara implicata. La nivel national, exista un regulament pentru cazuri de urgenta’, ne-a explicat Dumitru Prunariu (foto).

Urmărește-ne pe Google News