Ce amenzi sunt dacă tai porcul în curte

Ignatul: ce este și de unde provine obiceiul

Ignatul este o sărbătoare cu o încărcătură spirituală și tradițională deosebită în cultura autohtonă, care îmbină ritualurile ancestrale și superstițiile ce trebuie adaptate la cerințele actuale privind protecția animalelor și normele de igienă.

Astfel, pe 20 decembrie, românii, cu precădere cei care trăiesc în mediul rural, sărbătoresc Ignatul, ziua în care, conform obiceiului, urmează să fie sacrificat porcul pentru masa de Crăciun. În tradiția populară, Ignatul simbolizează o tranziție între întuneric și lumină, având rădăcini atât precreștine, cât și creștine. Folcloristul Petru Caraman susținea că tradiția sacrificării porcului în ziua de Ignat își are rădăcinile în obiceiuri ce datează din Antichitatea romană.

Romanii practicau acest ritual în cadrul Saturnaliilor, sărbători care aveau loc între 17 și 30 decembrie și care erau dedicate lui Saturn, zeul roman cu două fețe. Din această perspectivă, porcul era considerat o întruchipare simbolică a zeului, iar sacrificiul lui marca moartea și renașterea divinității, un moment de tranziție între anul vechi și cel nou, potrivit Creștinortodox.ro.

De fapt, acest obicei reprezintă o adaptare a unei tradiții mai vechi, legată inițial de celebrarea Anului Nou în perioada primăverii, adică momentul în care începeau semănăturile. Ulterior, ritualul a fost transferat în contextul sărbătorilor ce precedau Calendele lui Ianus, adică Saturnaliile.

Recomandări

Care sunt datele alegerilor prezidențiale 2025, stabilite în prima ședință de coaliție PSD-PNL-UDMR din acest an

Tradiții de Ignat

Tradițiile au cunoscut o serie de transformări de-a lungul timpului, iar astăzi, Ignatul, cunoscut și ca ziua tăierii porcului, este sărbătorit cum spuneam pe 20 decembrie, dată care coincide cu prăznuirea Sfântului Ignatie al Antiohiei. Legendele populare îl asociază pe Sfântul Ignat cu Moș Crăciun, sugerând chiar că aceștia ar fi frați.

O poveste din folclor spune că, odată, Sfântul Ignat ar fi bătut la ușa unui gospodar, anunțându-l că după el va veni Moș Crăciun. Acesta le-a transmis oamenilor că fiecare gospodar ar trebui să sacrifice un porc pentru copiii săi, consolidând astfel tradiția tăierii porcului în această zi. De asemenea, se spune că în noaptea de Ignat, porcii visează dacă vor fi sau nu tăiați sau visează cuțit, ceea ce reprezintă un semn că ei vor fi sacrificați, se mai menționează pe site-ul Creștinortodox.ro. 

Potrivit tradiției, în ziua de Ignat este permisă doar tăierea porcului. Orice altă muncă, cum ar fi spălatul rufelor, cusutul, torsul lânii sau măturatul casei, atrage pedepsirea celor care încalcă regulile sărbătorii. Totodată, femeile însărcinate evitau orice fel de lucru în această zi, temându-se că ar putea aduce pe lume copii cu malformații sau cu probleme de sănătate mintală. Respectarea acestor reguli era considerată o formă de protecție împotriva nenorocirilor și o asigurare a bunăstării familiei.

Recomandări

Arhiepiscopul Teodosie pretinde că a fost „înregistrat din răzbunare” în timp ce cumpăra influența unui afacerist. Prelatul, filmat când negocia un comision de 160.000 de lei

Semnificația tăierii porcului

Obiceiul sacrificării porcului în preajma Crăciunului amintește de jertfele ritualice practicate de vechiile civilizații, precum egiptenii, grecii și romanii, în momentele de tranziție dintre ani sau dintre anotimpuri. Sacrificiile, care aveau loc într-o anumită zi, la Ignat (20 decembrie), şi într-un anumit moment al zilei, de obicei în zori, aveau o semnificație profund regeneratoare, mai ales într-un context simbolic precum cel al trecerii dintre anul vechi și cel nou.

De asemenea, prin actul de sacrificiu al porcului, perceput ca un echivalent simbolic al anului care urmează să se încheie, se deschidea calea pentru o nouă existență, cea a anului care începe. Această renaștere era posibilă datorită eliberării energiilor vitale neconsumate prin moartea violentă a celui sacrificat. În această viziune, jertfa devine un gest de regenerare, oferind posibilitatea ca ceea ce este sacrificat să revină la viață sub o formă nouă, mai precizează sursa citată anterior.

Când și de ce se taie porcul de Crăciun

În vremurile de demult, sacrificarea porcului de Ignat în apropierea Crăciunului avea un rol practic bine definit. Ziua de Ignat este poziționată la începutul iernii, care corespunde unui moment propice pentru tăiere, când porcul este bine hrănit și pregătit pentru a susține familiile în sezonul rece.

Recomandări

România va vinde gaz Germaniei din exploatările Neptun Deep din Marea Neagră. Acord încheiat de OMV

În plus, frigul permitea conservarea naturală a cărnii până aproape de primăvară, fără a exista riscul alterării. Această tradiție este asociată cu ideea de sacrificiu ritualic pentru purificare și renaștere, în care porcul este oferit simbolic pentru a îndepărta răul și pentru a atrage bunăstarea în noul an. Spre deosebire de porc, păsările erau sacrificate vara, fiind mai mici și consumate imediat după preparare.

În același timp, vechii daci aveau obiceiul de a sacrifica un porc ca simbol al divinității întunericului, despre care se credea că slăbește puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, a Solstițiului de iarnă. Ulterior, ziua începea să crească, iar Crăciunul devenea astfel o sărbătoare a luminii și vieții, așa cum se explică în volumul „Cartea de Crăciun”, scrisă de Sorin Lavric la Editura Humanitas, în 1997, potrivit Agerpres.

Ce se înțelege prin asomare

Pentru a obține carne de calitate superioară este esențial ca procesul de sacrificare al animalelor să respecte cu strictețe regulile de abatorizare. Printre aspectele esențiale amintim manipularea umană a animalelor, evitarea stresului acestora, utilizarea unor metode rapide și eficiente de sacrificare, precum și respectarea normelor de temperatură și de curățenie în toate etapele procesului.

Ca animalul să sufere cât mai puțin există metoda asomării, care se referă la amețirea animalelor înainte de sacrificare. Aceasta este o operație tehnologică care are ca scop scoaterea din funcțiune a sistemului nervos central responsabil de percepția durerii și de declanșarea instinctului de apărare, asigurând un proces uman și lipsit de suferință pentru animal, se menționează în norma sanitară veterinară privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii din 11.08.2006, parte integrantă din Ordinul nr. 180/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii. Sistemul nervos al vieții vegetative rămâne funcțional. Acesta include centrii nervoși care controlează activitatea aparatului circulator și a celui respirator, esențiali pentru o evacuare completă și eficientă a sângelui din organism. Asomarea poate fi mecanică (producerea de comoţie cerebrală), electrică (paralizarea sistemului nervos central prin şoc electric), chimică (intoxicare cu gaze inerte) și pe bază de substanţe chimice (narcoză).

Ce spune legislația în vigoare

Sacrificarea porcului în propria gospodărie este permisă în România cu condiția respectării normelor de igienă și a utilizării metodei de asomare, potrivit prevederilor Ordinului pentru aprobarea Normelor specifice de aplicare a Legii nr. 122/2023 privind exploataţiile de creştere a porcinelor şi combaterea pestei porcine africane în România – Legea porcului.

În primul rând trebuie să soliciți vizita medicului veterinar din localitate, care va verifica starea de sănătate a animalului înainte de sacrificare. Este posibil să trebuiască și o serie de analize medicale, iar dacă medicul constată că animalul este bolnav, nu trebuie riscată sacrificarea acestuia. Mai mult decât atât, autoritățile vor despăgubi o persoană aflată într-o astfel de situație la valoarea de piaţă a animalului, însă doar dacă acesta este identificat și înregistrat, potrivit Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

De asemenea, proprietarul animalului este obligat să predea medicului veterinar crotaliile auriculare (n.n. – marca aplicată pe urechea animalelor pentru recunoaștere) ale porcului sacrificat în termen de cel mult șapte zile de la sacrificare pentru actualizarea Bazei Naționale de Date (BND), după cum se subliniază în Ordinul nr. 83/2014 privind normele de igienă în sacrificarea animalelor pentru consum familial al ANSVSA.

Autoritatea atrage atenția că nu se poate comercializa carnea de la un porc crescut în gospodărie și nici a produselor din carne provenite de la animalul respectiv. Această regulă este valabilă în zonele restricționate ca urmare a extinderii pestei porcine africane. Altfel spus, porcul poate fi sacrificat în curte, însă doar familia poate să consume carnea provenită de la acesta fără să fie nevoie de control sanitar veterinar.

Ce amenzi riști dacă tai porcul în curte

Persoanele care nu respectă legislația în vigoare riscă amenzi usturătoare. Astfel, conform prevederilor Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor, sacrificarea porcului fără asomare poate fi considerată cruzime față de animale și atrage amenzi între 3.000 și 12.000 de lei.

De asemenea, în timp ce neefectuarea examenului trichineloscopic atrage cu sine amenzi ce pot ajunge la 2.000 de lei. Dacă sacrificarea porcului are loc în condiții neigienice, autoritățile pot să aplice sancțiuni suplimentare. În cazul comunităților care urmează tradiții mai vechi, sacrificarea porcului fără asomare poate fi interpretată drept o încălcare a legislației actuale. În astfel de situații, se pot aplica sancțiuni, iar animalele sacrificate în afara normelor pot fi confiscate.

Foto: Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro