Ce arată datele centralizate de la 86 de primării din județul Vaslui. Peste 4.000 de copii au un părinte plecat în străinătate

• Peste 4.000 de copii din județul Vaslui au un părinte plecat în străinătate, 718 sunt fără nici unul din părinți acasă.
• 1.348 dintre ei au între 10 și 13 ani.
• Față de anul trecut, numărul minorilor lăsați acasă singuri sau în grija unuia dintre părinți a crescut cu 880.
• Datele au fost centralizate de la cele 86 de primării din județul Vaslui de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC).

Migrația forței de muncă lasă în urmă drame, în familiile cu copii care rămân fără unul sau chiar ambii părinți. În județul Vaslui, 4.012 minori se află în această situație, potrivit unei centralizări a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC). 718 dintre aceștia au ambii părinți plecați afară.

Numărul lor ar putea fi mai mare, dacă ținem cont că raportările sunt întocmite în baza declarațiilor date de către părinți atunci când pleacă în străinătate.

Pentru un număr de 77 de copii din această categorie, s-a instituit o măsură de protecție, aproape jumătate fiind dați în plasament la asistenți maternali profesioniști. Există și 22 de copii cu cel puțin unul din părinți la muncă în străinătate care au ajuns într-un centru de plasament.

Purtătorul de cuvânt al DGASPC Vaslui, Irina Cîmpeanu:

Raportat pe categorii de vârstă, cei mai mulți dintre copii, respectiv 1.348, au între 10 și 13 ani, dar există și 43 de bebeluși lăsați acasă în grija rudelor sau a unuia dintre părinți.    

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

Anul trecut, în evidențele aceleași instituții, figurau cu 880 de copii mai puțin în această situație.

”Refuză să respecte reguli în absența părinților”

De cele mai multe ori, copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate rămân în grija rudelor, în special a bunicilor.

În aceste condiții, susțin specialiștii, de multe ori, situația scapă de sub control, iar acești copii se afiliază cu ușurință unor grupuri cu vicii, în care se consumă alcool și droguri, ori au tulburări de comportament.

”Bunicii devin depășiți de situație și nu pot gestiona corespunzător problemele, ceea ce conduce la acutizarea lor. Fără sprijin de specialitate și în absența părinților care ar putea reprezenta o autoritate pentru copii, aceștia ajung, uneori, să se piardă. Refuză să respecte regului în absența părinților”, a declarat, pentru Libertatea, directorul DGASPC Vaslui, Ionel Armeanu.

Pasul de la absenteism la abandonul școlar

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Odată cu ”aderarea” la grupuri dubioase, încep să se îndepărteze de școală. Mulți dintre ei lipsesc de la cursuri ca apoi, în final, să abandoneze școala.

”Este deja un semnal de alarmă numărul mare de absențe înregistrat de acești copii. Acesta este primul efect, urmat de repetenție și consumul de substanțe interzise. Nu în cele din urmă, poate cel mai frecvent în rândul fetelor minore, apar situațiile de abuz sexual sau minorele devin mame, deși sunt doar la gimnaziu”, ne-a precizat directorul Centrului Județean pentru Resurse și Asistență Educațională (CJRAE), Daniela Laic.  

Centrul Județean pentru Resurse și Asistență Educațională este o instituție aflată în subordinea Ministerului Educației Naționale.

Periodic, instituția realizează studii în rândul elevilor ai căror părinți sunt plecați dincolo de granițe.

”În studiul pe care l-am finalizat zilele acestea, am remarcat o serie de efecte negative a acestui fenomen. Acești copii aproape că se îndepărtează de școală, nu mai găsesc în aceasta un mediu prietenos în care să se simtă confortabil, preferând anturaje dubioase. Și asta pentru că nu mai au control nici din partea părinților, care sunt plecați, dar nici a bunicilor sau fraților mai mari. Aceste efecte se regăsesc ca și efecte comune, chiar dacă sunt în mediul urban sau în cel rural. De exemplu, în mediul urban ne confruntăm cu consum de etnobotanice, tinere care abandonează școala și intră în relații de uniune consensuală, ducând la repetenții și chiar la abandonul școlar efectiv”, susține Daniela Laic.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. Casa Regală și statul român, furați de rețeaua angajaților prin metoda biletelor revândute

CJRAE Vaslui și-a propus, printr-un parteneriat cu toate școlile și poliția comunitară, să desfășoare campanii pentru reducerea absenteismului școlar.

Pentru un băiat de 13 ani și o fată de 10 ani a fost prea mult

Lipsa apropierii părinților are repercusiuni dintre cele mai grave.

”Anul școlar trecut am avut două situații dramatice, copii care și-au pus capăt zilelor. Noi am fost nevoiți să intervenim pe colectivele elevilor. Vă dați seama că acei copii au avut o încărcătură emoțională foarte mare. I-am adunat în mod repetat și am purtat discuții de ei. Să știți că astfel de semnale există. De curând, am aflat că o fată și-a tăiat venele pentru a sancționa astfel familia că a lăsat-o singură acasă. Așa pot ei să-și gestioneze emoțiile, arătând, de fapt, starea pe care nu o mai pot gestiona. De fapt, trag un semnal de alarmă”, susține Daniela Laic.

Specialiștii CJRAE Vaslui susțin că au reușit să intervină la timp în cazul unui alt copil, aflat în clasa pregătitoare la o școală dintr-o localitate limitrofă municipiului Vaslui, care, tot din cauza lipsei păriniților plecați peste hotare, amenința că se va sinucide.

52 de consilieri psihologici, 700 de grădinițe, școli și licee

Specialiștii CJRAE Vaslui cred că școala ar trebui să aibă un rol important în diminuarea efectelor lipsei părinților de lângă acei copii lăsați singuri acasă.

Pe de altă parte, sprijinul consilierilor psihologici de la nivelul unităților de învățământ ar fi unul de foarte mare ajutor.

Din păcate, numărul acestora la nivelul județului Vaslui este unul mic, de doar 52, la peste 700 de grădinițe, școli și licee.

Însă, până la sprijinul care ar trebui să vină din partea comunității, adevăratul suport de care copiii au nevoie este tot cel al părinților, care, în opinia specialiștilor, nu poate fi suplinit de absolut nimic. 

”Este o dramă și o traumă pentru acest copil, care se simte părăsit, chiar dacă părinții au avut cele mai bune intenții atunci când au plecat peste graniță. Ei consideră că, trimițând bani, aducându-le cadouri de Crăciun ori de ziua lor au rezolvat problema. Ori, copiii au nevoie de prezența mamei, a tatălui, de climatul acela cald din familie, să știe că seara se întâlnesc în familie cu ei, stau la masă, au cui să se plângă și cu cine să se sfătuiască”, a mai spus Laic.  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro