ComenteazăSchimbarea destinației a avut ca motivație, printre altele, și înăsprirea legislației prin introducerea unor restricții care-i vizau pe imigranții proveniți din Europa și, prin urmare, și pe cei din România. În aceste condiții, în care America de Nord își cam închidea porțile pentru străini, românii s-au orientat rapid către Argentina și, mai apoi, către Brazilia. „Datorită unor cauze specifice de ordin socio-economic dar mai cu seamă național, o serie de români ardeleni s-au îndreptat spre Argentina fiind atrași și de propaganda făcută în acest sens de unele publicații din Ardeal. Până în anul 1914 în Argentina s-au stabilit aproximativ 2.100 de imigranți români. După primul Război Mondial numărul acestora a crescut. În perioada anilor 1925-1939 au plecat în Argentina aproape 10.000 de emigranți din spațiul românesc”, notează istoricul Cezar Dobre în lucrarea sa „Români în lume- Secolul XX”, al cărei autor este și regretatul profesor Gheorghe Zbuchea.
Treptat, în America de Sud au apărut și primele societăți românești, dar și diverse publicații de limbă română precum „Românul”, „Tribuna Română” sau „Vocea Românilor”, care au avut un rol foarte important în stabilirea unei legătiuri puternice diplomatice între București ș Buenos Aires.
„În perioada interbelică au apărut și în Brazilia emigranți proveniți din spațiul românesc. Numai între anii 1923-1926 au plecat în Brazilia 40.142 emigranți din România. În anul 1926 au plecat către Brazilia 12.680 de persoane din Basarabia, aparținând mai cu seamă diverselor minorități naționale”, se mai arată în lucrearea profesroului Dobre. În anii 1928 și 1930, marele savant neurolog român Gheorghe Marinescu a susținut, la invitația forurilor de specialitate, o serie de conferințe și s-a întâlnit cu reprezentanții comunităților românești din Argentina și Brazilia.