Și despre roua de pe flori se spune că are puteri tămăduitoare. Cine o bea pe stomacul gol sau se spală cu ea pe față scapă de orice farmec i s-ar fi făcut. Totuși, dincolo de legende, aceste flori au puteri vindecătoare.
Sânzienele sunt două specii de flori – albe (Gallium mollugo) și galben-aurii (Galium verum), dispuse în mici ciorchini, cu miros dulce-îmbătător, asemănător cu cel al fânului de curând cosit sau al mierii. Plantele de sânziene au tulpini înalte între 30-100 cm.
În scopuri terapeutice, se recoltează vârfurile înflorite ale tulpinilor, în toată perioada înfloririi, din luna iunie până în septembrie. Se usucă la umbră, în straturi subțiri.
Pentru uz medicinal, preparatele principale sunt infuzia, maceratul la rece și tinctura.
Sânzienele albe sunt cunoscute prin multiple proprietăți terapeutice: diuretice, antispastice, antireumatice și afrodisiace, ceea ce le dau eficacitate în diferite afecțiuni precum: tulburări circulatorii, gută, icter, pleurezie, poliartroze și reumatisme cronice.
Sânzienele galbene fac parte din grupul plantelor cu foarte multe proprietăți vindecătoare, datorită conținutului chimic mult mai divers, de la glicozide (luteolină, asperulină, quercetină), coloranți galbeni și roșii, taninuri, acizi organici, flavonoide, acidul citric, saponinele, glucidele, uleiul volatil, enzime de închegare a laptelui și săruri minerale.
În tratamentele interne, produsele din sânziene se dovedesc eficiente în foarte multe afecțiuni: boli digestive (icter, calculoză biliară, curățarea ficatului și a pancreasului de toxine, diaree, enterite, enterocolite, catar gastrointestinal); în bolile renale-genitale (calculoză renală cu eliminarea nisipului și a deșeurilor toxice din rinichi și vezica urinară, edeme renale, cistite, nefrite cronice, pielonefrite, tulburări de menopauză, colibaciloză urinară, cancer renal și genital); în bolile sistemului nervos (nevroze, epilepsie, isterie, insomnie, vertij, stări de oboseală și epuizare); contra tumorilor ganglionare, noduli tiroidieni, afecțiuni ale glandelor tiroide; contra cancerului limbii, al laringelui și al organelor genitale; contra durerilor reumatismale și artrozice; în boli de metabolism (obezitate, anemie).
În tratamentele externe, preparatele din sânziene au eficacitate în: afecțiuni cutanate (răni, furuncule, pecingine, ulcerații, erizipel, eczeme, râie, acnee, psoriazis și alte erupții tegumentare); boli dermatologice canceroase (plăgi maligne pe piele, limbă și laringe); reumatisme, artroze și junghiuri intercostale.