Ce îi cer lui Ludovic Orban partidele în schimbul susținerii. Premierul desemnat, prins între condiționări contradictorii

Principalul subiect în dispută este chestiunea alegerilor anticipate. Președintele Klaus Iohannis și PNL au convenit că este improbabil, din cuza prevederilor constituționale, ca acestea să fie convocate imediat, în timp ce USR a insistat pentru convocarea lor cât mai rapidă.

USR, un aliat incomod

USR a refuzat intrarea la guvernare, în pofida unei tentative a deputatului Stelian Ion de a-și convinge colegii din conducerea partidului de a-și asuma guvenrarea alături de liberali pentru ca electoratul să nu aibă impresia că au de-a face cu un partid de ”lași și guralivi”.

Până la urmă, Uniunea a decis să impună patru condiții: ”legiferarea inițiativei de revizuire a Constituției ”Fără penali în funcții publice”; alegerea primarilor în două tururi; consultarea Parlamentul asupra propunerii pentru poziția de comisar european ce revine României și desființarea prin lege a recursului compensatoriu care a eliberat din închisori peste 20.000 de infractori”. Singura concesie făcută de USR a fost să renunțe la condiția anticipatelor pentru votarea guvernului, chiar dacă Uniunea le consideră singura soluție viabilă pentru o guvernare solidă.

”Domnule Iohannis, haideți să nu mai gândim de azi pe mâine. Care e alternativa la anticipate? Să puneți acum un guvern slab, fără susținere parlamentară, aflat în permanență la mâna PSD și a celorlalte partide pesediste din Parlament, conduse de Ponta și Tăriceanu, partide care împreună au majoritatea în Legislativ. Un astfel de guvern nu va putea să facă reformele de care România are nevoie și ne trezim, la fel ca în 2016, că după un an de zile se întoarce PSD pe cai mari la guvernare”, argumenta Dan Barna, într-o postare pe Facebook.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Răspunsul lui Orban

Premierul desemnat Ludovic Orban s-a arătat dispus să dea curs cererilor USR, deși a spus, marți seara, la Digi 24, că ”nu este rezonabil” ca aceste condiții să fie îndeplinite înainte ca guvernul său să treacă de votul de învestire. În schimb, Orban a spus că PNL a susținut includerea inițiativei ”Fără penali în funcții publice” în proiectul de revizuire a Constituției de după referendumul din 26 mai și că liberalii își doresc și ei alegeri locale în două tururi și abolirea recursului compensatoriu. În ce privește consultarea Parlamentului pentru desemnarea comisarului, premierul desemnat a arătat că aceasta este deja o obligație legală a Guvernului, chiar dacă nerespectată de către Viorica Dăncilă când a propus-o pe Rovana Plumb.

În legătură cu anticipatele, Orban a spus că sunt o variantă fezabilă doar dacă va exista un acord politic care să ducă în mod cert la respingerea de către Parlament a două cabinete succesive, cerința prevăzută de către Constituție pentru dizolvarea Legislativului. Doar în acest caz, el ar fi dispus să demisioneze de la conducerea cabinetului PNL.

”Eu sunt un susținător al anticipatelor, dar trebuie să ai un guvern stabil și un acord politic. Trebuie să ai garanția că un număr suficient de parlamentari este de acord cu alegerile anticipate. Trebuie să ai garanția îndeplinirii condițiilor constituționale ca două propuneri de guvern să cadă în Parlament și să nu arunci țara în criză”, a spus Ludovic Orban.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

PMP are trei cerințe

Partidul condus de Eugent Tomac este primul cu care Ludovic Orban se întâlnește, în cursul după-amiezei de miercuri.

”Noi ne-am exprimat punctele noastre de vedere cu privire la priorităţile PMP la întâlnirea cu preşedintele Iohannis şi, cred eu, că sunt importante pentru ţară, legat de alegerea primarilor în două tururi, reducerea numărului de parlamentari la 300 şi, bineînţeles, crearea unui minister pentru relaţia cu Republica Moldova, ca să dăm o nouă dimensiune relaţiei cu Republica Moldova, care a fost abandonată de către Guvern în ultimii ani”, a spus Tomac, reconfirmând astfel solicitările făcute imediat după adoptarea moțiunii de cenzură.

ALDE lungește lista doleanțelor

Călin Popescu-Tăriceanu a enunțat o serie de condiții pentru susținerea unui guvern minoritar al PNL înainte de desemnarea lui Orban. Cea mai importantă era neincluderea la guvernare a PMP, partidul fondat de Traian Băsescu, în condiții în care informații neoficiale dădeau ca probabilă includerea acestui partid la guvernare. Alte cerințe nu ar fi pus probleme liberalilor, precum menținerea cotei unice de impozitare, alegeri locale în două tururi și continuarea proiectelor de infrastructură.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

După ședința de marți seara cu parlamentarii ALDE, Tăriceanu a menționat și evitarea ordonanțelor de urgență în domeniul justiției. ”Fără ordonanţe de urgenţă pe Justiţie ca să respectăm – cred că inclusiv pentru PNL este valabil acest lucru – rezultatul referendumului, chiar dacă noi am votat împotrivă. Mi se pare normal să respectăm rezultatul referendumului”, a spus liderul ALDE.

Miza acestei cerințe este legată de Secția de investigare a infracțiunilor din justiție (SIIJ). Voci din USR și din PNL au cerut desființarea rapidă a acesteia, în timp ce ALDE vrea să o mențină și să evite adoptarea unei OUG care să o desființeze peste noapte. ”Cred că sunt mai multe şanse ca secţia să-şi facă datoria şi să nu se procedeze cum s-a procedat în trecut când peste 2.000 de magistraţi aveau dosare la DNA, care erau folosite bineînţeles pentru şantajul acestora”, a mai spus Tăriceanu.

UDMR cere un acord scris

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus un eventual acord cu liberalii trebuie adoptat într-o formă scrisă. ”Cerem un acord scris înainte de a susține guvernarea. De fiecare dată când am susținut un guvern am avut un acord scris sau unul de guvernare. Altfel, ce poți să spui? Nici lucrurile scrise nu sunt respectate întotdeauna, dar nu poți merge doar pe vorbe”, a declarat Kelemen, marți seara, la Realitatea TV.

Negocierile PNL cu UDMR nu se anunță ușoare în contextul în care relațiile dintre cele două partide, cândva cordiale sau măcar amicale, sunt destul de încordate din 2012 încoace. Două solicitări ale Uniunii prezintă probleme majore: UDMR vrea garanții că PMP nu va ajunge la guvernare – o poliță plătită partidului lui Băsescu pentru accentele naționaliste și antimaghiare – și menținerea sistemului de alegere a primarilor într-un singur tur, punct în care UDMR se apropie de PSD.

Pro România, o necunoscută

Un actor major în demiterea guvernului Dăncilă, Victor Ponta rămâne ambiguu în ce privește poziția Pro România față de susținerea cabinetului lu Orban. În varianta optimisă enunțată înaintea moțiunii, Ponta spera că se poate constitui un guvern al stângii în care partidul său să se alieze cu un PSD fără Viorica Dăncilă și cu ALDE. Cum social-democrații nu au renuțat la Dăncilă, iar ALDE nici nu vrea să audă de refacerea alianței cu social-democrații, varianta a căzut.

Singura certitudine este că Ponta nu vrea să intre într-un guvern format de partidele de dreapta. În ce privește susținerea acestuia, liderul Pro România a răspuns enigmatic: ”Deocamdată, nimeni nu ne-a cerut sprijinul”. Totodată, fostul premier și-a exprimat nedumerirea cum PNL ar putea să spere să guverneze în condițiile în care dispune de numai 100 de parlamentari din 465.

Puținele certitudini

Ce se știe cu siguranță este că PNL poate conta pe cele 17 voturi ale deputaților minorităților naționale altele decât cea maghiară, care au spus că nu condiționează sprijinul lor în niciun fel și că PSD va boicota votul noului cabinet, premierul demis Viorica Dăncilă afirmând că este sarcina celor care au susținut moțiunea să demonstreze că pot avea cvorum de ședință și să obțină suficiente voturi pentru noul cabinet.

Urmărește-ne pe Google News