ComenteazăCursa este contracronometru, având în vedere că numărul infecțiilor a depășit recent 40 de milioane, iar numărul deceselor a trecut de 1,1 milioane.
Libertatea vă prezintă principalele companii angrenate în acest efort.
Două tehnologii diferite
Vaccinurile funcționează prin stimularea sistemului imunitar, astfel încât să producă un răspuns la boală. În acest moment, sunt testate două tehnologii.
Vaccinurile mRNA, adică mesager al acidului ribonucleic, furnizează o secvență genetică ce conține unul sau mai mulți antigeni, selectați ca să producă un răspuns imunitar.
Vaccinurile mRNA au potențialul de a schimba modul în care se face vaccinarea și sunt testate pentru că au mai multe avantaje: rată mare de eficacitate, costuri mici și dezvoltare rapidă.
Problema este că necesită stocarea la temperaturi foarte scăzute și trebuie făcute două doze.
În acest moment, dezvoltă vaccinuri mRNA companii precum Moderna, Pfizer, Sanofi și Novavax.
O a doua tehnologie este reprezentată de vaccinurile ”clasice‟, care folosesc alte virusuri drept vectori. Mai exact, se folosește un adenovirus.
Adenovirusurile produc simptome similare răcelii comune. Acestea sunt considerate mai ”sigure‟ deoarece tehnologia este folosită de peste 30 de ani. Astfel de vaccinuri folosesc o singură doză pentru injectat și nu necesită temperaturi extrem de scăzute de stocare.
Dezavantajul este că acestea pot avea o eficiență mai slabă și pot costa mai mult.
Companiile care dezvoltă astfel de vaccinuri sunt AstraZeneca și Johnson & Johnson.
Moderna (SUA)
Aceasta este prima companie care a anunțat că dezvoltă un vaccin și este cea mai avansată. În acest moment, americanii de la Moderna testează serul pe 30.000 de oameni.
Vaccinul Moderna este bazat pe tehnologia mRNA, care nu a primit încă acceptul autorităților și nu a fost folosită până acum.
Testele arată însă că vaccinul a produs anticorpi la toți voluntarii, inclusiv la persoanele vârstnice.
În luna august, Reuters scria că vaccinul Moderna necesită stocare la -20 de grade.
Moderna are o capitalizare bursieră de 28 miliarde de dolari.
Pfizer și BionTech (SUA – Germania)
Pfizer este un adevărat gigant în domeniu. Grupul american cooperează în privința vaccinului cu compania germană BionTech. Vaccinul dezvoltat de acestea folosește tot tehnologia mRNA, iar testul este efectuat pe 44.000 de oameni.
Compania a anunțat recent că va aplica pentru o autorizație de urgență la finalul lunii noiembrie.
Recent, presa a publicat primele imagini cu vaccinurile Pfizer ieșind pe linia de producție.
Pfizer are peste 88.000 de angajați la nivel mondial și o capitalizare bursieră de 210 miliarde de dolari. Anual, veniturile sale depășesc 51 de miliarde de dolari. Profitul său a totalizat 12,7 miliarde de dolari anul trecut.
AstraZeneca (Suedia – Marea Britanie)
AstraZeneca este un grup suedezo-britanic care a venit cu un alt tip de vaccin, dezvoltat alături de Universitatea Oxford din Marea Britanie.
Tehnologia acestuia este bazată pe vaccinurile clasice.
Testele sale au fost unele dintre cele mai promițătoare, dar compania a fost forțată în septembrie să le oprească după ce un voluntar s-a îmbolnăvit. Acestea au fost reluate după o săptămână.
AstraZeneca are 61.000 de angajați și a raportat venituri totale de 24,3 miliarde de dolari în 2019.
Marea Britanie a acuzat recent Rusia că duce o campanie de dezinformare împotriva vaccinului realizat de Universitatea Oxford, însă Kremlinul a catalogat acuzațiile drept ”circ”.
Publicația britanică The Times a publicat recent o investigație care arată că Rusia împrăștie pe rețelele sociale clipuri video și meme care sugerează că produsul AstraZeneca este un ”vaccin pentru maimuțe”, deoarece folosește drept vector un virus al cimpanzeilor.
Johnson&Johnson (SUA)
Gigantul american Johnson&Johnson produce de la medicamente și vaccinuri până la bunuri de larg consum, precum șampoane, creme sau lentile de contact.
Vaccinul său este bazat pe adenovirus, însă testele sale au fost întrerupte săptămâna trecută, după ce un participant a suferit o ”boală inexplicabilă”, conform CNN.
Nu se știe dacă voluntarul a primit vaccin sau placebo. În cazul în care este ultima variantă, atunci acest lucru nu are impact asupra procesului.
Testele sale au demarat în data de 23 septembrie pe 60.000 de pacienți din opt țări, între care și Statele Unite.
Johnson&Johnson are 132.000 de angajați, iar în 2019 a avut încasări de peste 82,1 miliarde de dolari și un profit net de 15,1 miliarde.
Sanofi și GlaxoSmithKline (Franța – SUA – Marea Britanie)
Sanofi este o multinațională din Franța. Vaccinul său anti-Covid este bazat pe tehnologia mRNA și este realizat împreună cu o altă companie, Translate Bio, din SUA, potrivit GlobeNewswire.com.
Sanofi Pasteur, unitatea de vaccinuri a grupului, a anunțat recent că serul său a indus cantități mari de anticorpi persoanelor din teste, iar aceste cantități sunt semnificativ mai mari decât cele observate în pacienții cu coronavirus.
Pe lângă Translate Bio, Sanofi are o colaborare și cu grupul britanic GlaxoSmithKline (GSK) pentru un vaccin ce utilizează aceeași proteină. Acesta folosește ca bază unul dintre vaccinurile antigripale ale Sanofi, combinat cu platforma de adjuvanți a GSK.
Acesta este însă mai întârziat, fazele 1 și 2 începând în septembrie și urmând ca faza a treia a testelor să demareze la finalul anului.
Sanofi are peste 100.000 de angajați în 100 de țări, iar anual are venituri de 36,1 miliarde de euro. Anul trecut a raportat un profit net de 2,8 miliarde de euro.
GSK are 99.000 de salariați și o capitalizare bursieră de 90 de miliarde de dolari. Anul trecut a obținut venituri de 33,8 miliarde de lire sterline și un câștig net de 4,6 miliarde de lire.
Novavax (SUA)
Novavax este o companie din SUA specializată în vaccinuri, iar serul său folosește tot tehnologia mRNA.
Testele finale pentru acesta au început în luna septembrie, în Marea Britanie.
Acestea vor folosi 10.000 de voluntari. Un studiu realizat pe mai puțini subiecți arăta că acest vaccin produce anticorpi împotriva virusului și este sigur, potrivit CNN.
Rusia a aprobat deja două vaccinuri
Pe lângă aceste companii occidentale, Rusia și China testează deja la rândul lor propriile variante.
Rusia a aprobat deja un vaccin, numit Sputnik V, deși testele pentru acesta nu au fost finalizate. Acest vaccin a fost realizat la Institutul Gamaleya din Moscova.
Experții în sănătate au criticat decizia Rusiei și au spus că este mai mult o strategie de imagine, din moment ce nu se știe exact cât este de sigur acest vaccin.
Recent, Rusia a aprobat un al doilea vaccin, iar acesta este realizat de Institutul Vector din orașul Koltsovo, în Siberia, potrivit CNBC.
China are deja propriile soluții
Concomitent, China are mai multe vaccinuri în teste. Unul dintre acestea este realizat de către CanSino Biologics și este bazat pe un virus al răcelii comune. Din această cauză, unii experți îi pun la îndoială eficacitatea, scrie Al Jazeera.
Un alt vaccin este realizat de Sinovac, la care testele au arătat că este sigur pentru persoanele în vârstă, conform Reuters. Acesta este testat în Brazilia, iar autoritățile locale au anunțat că acesta a fost sigur pe 9.000 de voluntari. Niciun voluntar nu a experimentat efecte adverse severe, 20% au raportat o durere ușoară în locul injecției, iar mai puțin 15% au spus că au avut dureri de cap, amețeli și au simțit oboseală
Compania de stat Sinopharm a anunțat că vaccinul său va fi disponibil din luna decembrie, însă prețul său nu va fi deloc mic: 145 de dolari pentru două injecții, conform revistei Fortune, care îl citează pe șeful companiei.
Cât va costa
Cel mai ieftin vaccin ar putea fi cel dezvoltat de AstraZeneca și Universitatea Oxford, care ar putea să ajungă pe piață la doar 3 dolari, scrie Fortune.
Înțelegerea semnată de Johnson & Johnson cu guvernul SUA sugerează că vaccinul acestei companii va costa în jur de 10 dolari/doza.
Pfizer a confirmat în vară că va vinde vaccinul cu 20 de dolari pe doză, în vreme ce Moderna ar putea cere între 32 și 37 de dolari pe doză.
Terapiile cu anticorpi
Pe lângă vaccinuri există o serie de companii care lucrează și la găsirea unui tratament pentru boala generată de noul coronavirus, COVID-19.
Două dintre acestea sunt companiile americane Regeneron și Eli Lilly, care lucrează la terapii bazate pe anticorpi monoclonali.
Inclusiv președintele american Donald Trump a primit un astfel de tratament cu anticorpi de la Regeneron.
Eli Lily a anunțat recent că a suspendat testele pentru anticorpii săi, din cauza unei potențiale probleme de siguranță, conform New York Times.
Regeneron are puțin peste 8.000 de angajați și o capitalizare de 62 miliarde de dolari. Eli Lilly are 34.000 de salariați și o valoare bursieră de 136 miliarde de dolari.
Principalele companii occidentale care dezvoltă vaccinuri anti-COVID
- Moderna. A început testele de fază a treia în luna iulie, pe 30.000 de oameni.
- Pfizer. A demarat testele de faza a treia la finalul lunii iulie, pe 44.000 de voluntari.
- AstraZeneca. Testele din faza a treia au demarat la începutul lunii septembrie, 18.000 de voluntari au primit vaccinul, urmează 30.000 de subiecți în SUA.
- Johnson&Johnson. A testat vaccinul la final de septembrie, pe 60.000 de oameni.
- Novavax. A inițiat faza a treia a studiului privind eficiența vaccinului său la finalul lunii septembrie pe 10.000 de indivizi.