ComenteazăPreşedintele executiv al Fundaţiei „Corneliu Coposu”, Ionuţ Gherasim, consideră că mesajul cel mai important al fostului lider ţărănist îl reprezintă faptul că politica trebuie să fie în primul rând o activitate morală.
Testamentul lui Corneliu Coposu a fost citit duminică, în cadrul unui eveniment desfăşurat la TNB, la care au fost prezenţi, printre alţii, Costin Borc, Ion Caramitru, Dan Grigore, Doru Mărieş, Tudor Dunca.
Ce conține testamentul politic al lui Corneliu Coposu, găsit după 23 de ani
Testamentul este structurat în trei părţi: primul fragment conţine date testamentare private, cea de-a doua – schiţa calităţilor de care un om politic adevărat are nevoie, iar a treia parte este construită ca un cod etic politic.
„Testamentul politic al liderului PNŢCD, Corneliu Coposu, îndeamnă generaţia tânără să se implice în apărarea valorilor democraţiei şi să nu cedeze presiunilor de orice fel, pentru că doar în acest mod România va reuşi să depăşească traumele lăsate de perioada comunistă. Alte idei care transpar din testamentul politic al lui Corneliu Coposu sunt: credinţa în Dumnezeu, în familie şi faptul că restaurarea Monarhiei ar fi singura măsură care să asigure salvarea României. Printre principiile enunţate de Seniorul PNŢCD se mai numără patriotismul dovedit prin fapte, nu prin vorbe, şi puterea exemplului personal care să educe tinerii în spiritul valorilor universale”, precizează reprezentanţii fundaţiei, potrivit Agerpres.
În Testament, Corneliu Coposu afirma că „politica este o activitate morală şi nu poate fi delimitată de etică şi de onestitate” şi făcea un apel la ceea ce trebuie să fie politicienii români şi la ceea ce nu trebuie să fie.
„Politica nu poate fi acceptată ca mijloc de promovare a intereselor proprii. Serviciile pe care le aduce, dezinteresat, trebuie să servească poporul, comunitatea, interesele generale. Am cunoscut şi detestat, din prima tinereţe, materialismul istoric şi dialectic, concepţiile marxiste, tezele lui Engels, isprăvile lui Lenin”, susţinea Coposu.
Fostul lider ţărănist se declara împăcat cu „datoria” faţă de ţară şi faţă de conştiinţa sa, apreciind că a căutat să-şi respecte „principiile, angajamentul ideologic şi toate acţiunile născute din dragoste de Patrie şi de neamul românesc”.
„Dacă ar fi să o iau de la capăt, aş proceda la fel, chiar ţinând seama de perspectiva anilor de puşcărie, de suferinţele îndurate”, spunea Seniorul.
În ceea ce priveşte pe cei care au contribuit la consolidarea comunismului, Corneliu Coposu considera că „oamenii (sau sub-oamenii) care s-au pretat la acţiunile degradante ce li se vor pune în sarcină (teroare, asasinate, torţionări, persecuţii criminale) nu trebuie să fie pedepsiţi, ci internaţi în ospicii”.
„Din partea-mi i-am iertat pe toţi, inclusiv pe cei care m-au chinuit prin toate metodele asiatice de teroare fizică şi morală, de toate crimele şi păcatele pe care le-au făcut. I-am iertat şi pe cei care s-au întrecut într-o condamnabilă competiţie a calomniei şi defăimării. Sunt oameni cu sufletele corupte, care nu mai pot fi recuperaţi de societatea onestă a României viitoare. Ispăşirea acţiunii lor mercenare se va solda cândva prin remuşcări tardive”, mai spunea Corneliu Coposu, în Testament.
#salvatipipera/Lecție de infrastructură de la britanici: Canary Wharf, unul din cele mai mari centre de business din lume, construit de un român