Ce cred experții despre noile măsuri privind plafonarea prețurilor din energie. „Dacă n-ai nimic și mergi pe jos, e bun și un Trabant”

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă și fost director al Romgaz, atrage atenția că plafonarea preţurilor la energie se aplică şi bogaţilor, în timp ce săracii care nu se încadrează în limitele de consum vor plăti preţuri mari.

Ordonanța a plecat de la prezumția că dacă ai un consum mic ești sărac. Dar dacă ești bogat și ai aparate A+++ atunci consumi puțin. Dacă ești sărac și ai un frigider Fram de 50 de ani atunci consumi mai mult decât cel bogat.

Dumitru Chisăliță:

Acesta se referă la o serie de prevederi ale ordonaței, aprobate vineri de Guvern, care leagă prețurile la energia electrică de consum:

• maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici care au avut în 2021 un consum sub 100 KWh
• maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru clienții cu un consum între 100 kWh și 300 KWh inclusiv
• maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus pentru clieții non-casnici.

La gaze, toată lumea este vulnerabilă

Recomandări

Marcel Ciolacu, George Simion și Elena Lasconi, pe primele trei locuri în cursa prezidențială | SONDAJ

Însă la gaze nu mai există limită de consum, astfel că beneficiază toți consumatorii casnici:

• prețul este de maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus pentru populație
• preț de maxim 0,37 lei/kWh cu TVA inclus în cazul clienților noncasnici al căror consum anual de gaze în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh.

„La gaze beneficiază toată lumea, deși în nota de fundamentare se spune că ordonanța este pentru consumatorii vulnerabili, ceea ce înseamnă că în România toată lumea este vulnerabilă”, subliniază ironic Chisăliță.

Acesta susține că ordonanța nici nu trebuia să existe, deoarece România are deja o lege a consumatorului vulnerabil și aceea trebuia aplicată.

Proiectele din Marea Neagră, în pericol

Otilia Nuțu, expert în energie la organizația neguvernamentală Expert Forum, spune că ordonanța va bloca extragerea gazelor din Marea Neagră și investițiile în energie regenerabilă.

Recomandări

George Simion, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Îi curățăm direct dacă le dau numele” | EXCLUSIV

• Black Sea Oil & Gas, companie care are ca acționari fondul american Carlyle și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), trebuie să pună în producție o serie de zăcăminte. Concomitent, compania de stat Romgaz dorește preluarea participației Exxon.

Problema o constituie, în opinia Otiliei Nuțu, reglementarea prețurilor pentru producătorii de gaze.

Aceștia trebuie să vândă cu 150 lei/MWh gazele către furnizorii care alimentează populația și cu 250 lei/MWh gazele ce ajung la centralele termice din marile orașe.

„Ordonanța aduce acum preț reglementat pentru populație și CET-uri, dar menține supraimpozitul de 80% pentru gazele vândute către industrie. În plus, nu știm ce se va întâmpla peste un an. Când ai nevoie de ani de zile de stabilitate pentru a-ți recupera investiția și tu ai aceste modificări, ce faci?”, se întreabă ea retoric.

Chisăliță spune, la rândul său, că reglementarea „din pix” a prețurilor taie avântul investitorilor.

„Problema este în sine ideea de reglementare, care înseamnă că cineva poate să pună din pix un preț. Păi eu bag un miliard de dolari și tu pui un preț din pix? A explicat cineva de unde vine prețul de 150 de lei/MWh?”, se întreabă expertul.

Recomandări

Bărbat achitat definitiv după ce a filmat trei femei în toaleta unei clinici medicale din București. Judecători: dreptul la viață privată nu e protejat în WC-uri publice

Cum au fost alese pragurile de preț la gaze

Surse guvernamentale au declarat pentru Libertatea că prețul de 150 de lei/MWh cu care producătorii interni de gaze trebuie să vândă „aurul albastru” către furnizorii ce alimentează populația vine din precedenta ordonanță de plafonare și compensare, care este acum în vigoare.

Prețul de 250 de lei/MWh pentru gazele ce trebuie să ajungă la centralele termice a fost ales astfel încât să fie reduse costurile cu gazele pentru CET-urile din marile orașe, dar permite și realizarea unui profit pentru producătorii de gaze, mai spun sursele.

Supraimpozitarea producției

În privința energiei electrice, Otilia Nuțu atrage atenția asupra prevederii din ordonanță prin care se introduce un impozit de 80% pe profiturile excepționale obținute din creșterea prețurilor.

În viziunea sa, Guvernul acționează greșit încercând să controleze prețurile. Nuțu spune că ar trebui crescută producția, atât la gaze, cât și la electricitate.

Soluțiile ar fi, așadar, intrarea în producție a zăcămintelor din Marea Neagră și instalarea de noi capacități regenerabile pentru curent electric. Investițiile sunt puse însă în pericol de aceste supraimpozite, arată experta.

Problema rămâne aceeași: poți să menții prețul cât vrei, dar tu nu ai destul gaz și destul curent. Problema este deficitul de ofertă. La gaze putem crește producția prin Marea Neagră, dar noi reglementăm prețurile, iar la energie putem crește oferta, dar supraimpozităm producția de energie regenerabilă.

Otilia Nuțu:

Proiectele din Marea Neagră sunt blocate de prevederile din legea offshore, adoptată de către Guvernul PSD când acesta era condus de către Liviu Dragnea. Piedica o constituie un impozit suplimentar de 80% pe gazele vândute.

„Se dorește legea offshore, care ar fi urgență, dar de 2 ani sunt la guvernare și nu au făcut nimic. De ce nu se modifică legea? Unde este proiectul?”, spune Otilia Nuțu.

Contra curentului

Situația este problematică și la electricitate, deoarece România merge invers față de trendul european, consideră experta.

„Cum putem să creștem? La nuclear te apuci azi și termini un proiect în 10 ani. Noi mizăm pe cărbune, dar dacă te uiți în comunicarea Comisiei Europene nu găsești cuvântul coal (cărbune – n.r.)”, punctează aceasta.

• Germania a anunțat recent că ia în considerare prelungirea duratei de viață a centralelor pe cărbune și a celor nucleare, pentru a-și reduce dependența de gazul rusesc, după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Există și lucruri pozitive

Corina Popescu, directorul general al companiei de stat Electrica, spune că ordonanța permite supraviețuirea furnizorilor, însă nu este de ajuns.

„Din perspectiva mea, pentru că tot ce s-a întâmplat până acum a fost pe umerii companiei, este o gură de oxigen ca să putem supraviețui. După ce această ordonanță va fi aprobată trebuie reforma pieței, schimbat modelul de piață”, arată Popescu.

Chisăliță spune că ordonanța este bună sau prostă în funcție cu ce o compari.

„Decât nimic, e bună. Dacă e să compari cu ce se putea face în 6 luni, este execrabilă. Dar, dacă n-ai nimic și mergi pe jos, e bun și un Trabant”, conchide acesta.

PNL și PSD, contre în coaliție

Ordonanța privind măsurile în energie trebuia să fie aprobată în urmă cu câteva zile, dar PSD nu a fost de acord cu forma respectivă, potrivit Hotnews.

Cele două mari partide au avut poziții divergente și în privința altor subiecte:

• PSD a dorit plafonarea prețurilor la alimente, pe modelul Ungariei, dar PNL s-a opus.
• Adrian Câciu, ministrul finanțelor, propus de PSD, a anunțat reducerea accizelor la carburanți, dar președintele PNL Florin Cîțu se opune. Măsura necesită aprobarea Comisiei Europene, iar analiștii consideră că aceasta va fi greu de obținut deoarece există un nivel minim al accizelor în Uniunea Europeană.
• Florin Cîțu a propus scăderea cu 5% a contribuțiilor sociale, dar PSD consideră că măsura nu este sustenabilă.
• PSD a dorit introducerea unei taxe de solidaritate pe lux, care să vizeze pe cei cu locuințe mari sau mașini mai multe. Nu a fost acceptată de către PNL.
• PSD a anunțat în dese rânduri renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în special a procentului de 9,4% din PIB alocat pentru pensii. PNL a argumentat că renegocierea va bloca orice proiect realizat prin PNRR.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News