16 comentariiDoar două din cele 12 persoane care apar în reportaj acuză Ucraina și doar una dintre ele – o femeie în vârstă – menționează „Ucraina sau America”, în timp ce celelalte suspectează politica internă sau se eschivează de la un răspuns concret, dar se declară nemulțumite de autoritățile ruse.
„Nu o să răspund. Știu răspunsul, dar nu o să-l spun”, spune o femeie în vârstă.
„Probabil ține de politica militară din țară”, afirmă un tânăr.
„Nu, nu cred (în provocarea ucraineană, n. r.). Cred că este un conflict intern”, este de părere o tânără.
Critici la adresa forțelor de securitate din Moscova
Persoanele intervievate de The Moscow Times se arată însă mai dispuse să vorbească despre felul în care au intervenit forțele de securitate din Moscova, pe care le acuză de incompetență.
„Rămân multe întrebări fără răspuns. Unde era poliția? Când (atacatorii, n.r.) au intrat cu mitraliere, nu era un singur ofițer de poliție acolo. Iar când oamenii au început să sune, nimeni nu a venit. Unde era (poliția, n.r.)? Dacă mergi la un meci de fotbal, vezi puncte de control cu politiști pe tot stadionul. Sunt politiști pe cai, dar acolo nu era nici măcar un polițist. Unde erau?”, se întreabă retoric un bărbat.
Forțele de securitate au intervenit „foarte prost. Nu era pază, nu era protecție. Oamenii erau lipsiți de apărare la un concert în spațiu public”, adaugă femeia în vârstă.
„Conducerea țării ar trebui să iasă în public, să decidă totul repede și să apere poporul, nu să-și bată joc de el”, insistă ea.
Majoritatea interlocutorilor recunosc că nu se simt în siguranță în Rusia. „Am motive să-mi fie frică”, spune o altă tânără, în timp ce o femeie care a evitat să dea un răspuns concret despre organizatorii atacului a declarat răspicat: „În general este periculos să trăiești în țara noastră”. „Mi-e frică pentru mine și pentru copiii mei. (…) Oamenii pașnici mereu suferă”, conchide o altă femeie.
Bilanțul s-a agravat: 143 de morți și 360 de răniți
Bilanțul atacului terorist de la Crocus City Hall, comis în seara zilei de 22 martie, a fost revizuit în creștere, miercuri, la 143 de morți și 360 de răniți. Este vorba de a doua cea mai sângeroasă criză din Rusia sub președinția lui Vladimir Putin de la luarea de ostatici și asediul din 1-3 septembrie 2004 de la școala din Beslan, când 334 de persoane, printre care 31 de teroriști, au fost ucise, iar peste 800 rănite.
Autoritățile ruse au arestat 11 suspecți în legătură cu atentatul de vinerea trecută, care a fost revendicat imediat de gruparea teroristă Statul Islamic Khorasan (ISIS-K).
După trei zile de tăcere asupra acestei revendicări, liderul de la Kremlin a dat vina într-un final pe „islamiștii radicali”, dar și-a menținut acuzația inițială că aceștia ar fi acționat la ordinele unui „sponsor”, făcând aluzie la Ucraina. Acuzații în acest sens au fost emise în mod explicit de șeful Serviciului Federal de Securitate (FSB, principalul succesor al KGB), Aleksandr Bortnikov.
Statele Unite au respins această versiune a Kremlinului și au calificat-o drept propagandă, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a negat vehement orice implicare a Kievului și a subliniat că „Putin şi ceilalţi ticăloşi încearcă doar să dea vina pe altcineva”.
De altfel, potrivit Bloomberg, unele persoane din cercul intim al lui Vladimir Putin nu sunt de acord cu el și spun că nu există nicio dovadă privind implicarea Ucrainei în acest atac.