Ce declarații umilitoare dădeau românii înainte de căsătorie. Preotul avea puterea să anuleze totul

„Dacă se căsătorea cu o femeie din majoritate, preotul bisericii majoritare nu mai cu condiția aceea se învoia la încheierea căsătoriei proiectate dacă românul minoritar se obliga în scris că va crește copiii în religia mamei, adică a majorității etnice”, notează istoricul Cezar Dobre, în lucrararea „Românii în lume – Secolul XX” , bazându-se pe mărturii și documente din perioada primului Război Mondial. În caz de refuz, căsătoria nu se încheia sub nici o formă, iar românul devenea dulșmanul  autorităților”! În opinia specialistului, mai feriți de toate aceste prigoniri erau doar păstorii nomazi care trăaiu în munți și intrau mai puțin  în contact cu autoritățile locale. Cei care rezistau totuși acestor măsuri, erau obligați să suporte persecuții și brutalizări din partea autorităților și a societăților extremiste. „Atunci, românul era considerat element incorigibil și primejdios pentru siguranța statului respectiv și era mereu șicanat cu procese și era chiar arestat și închis pentru diverse pretexte inventate”, este de părere istoricul Cezar Dobre care l-a avut ca partener în realizarea lucrării dedicată diasporei pe regretatul prof. Gheorghe Zbuchea.
 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro