Ce efecte are roxadustat, substanța din testul Simonei Halep, la oamenii sănătoși: „Crește capacitatea de efort, dar riscurile sunt mari, până la moarte subită”

Conf. dr. Ionuț Nistor lucrează ca medic primar la Spitalul Clinic Dr. Parhon din Iași, unde sunt tratați bolnavii care suferă de boli cronice de rinichi din toată zona Moldovei. Specialistul susține că a citit majoritatea studiilor de specialitate legate de roxadustat și alte medicamente similare pentru a vedea, la nivelul spitalului, dacă poate folosi această substanță activă pentru a trata pacienții care suferă de anemie renală, una dintre cele mai frecvente complicații ale bolii cronice de rinichi. 

Conf. dr. Ionuț Nistor explică de ce roxadustat nu poate fi administrat, în acest moment, niciunui pacient din România.

„Ele nu sunt aprobate, nu le putem încă folosi, fiindcă nu avem studii de fază 3 pentru toate moleculele. Dar roxadustat a ajuns la faza testelor pe pacienți. Studiile de fază doi sunt pe persoane sănătoase, iar de fază trei – când sunt testate pe pacienți cu astfel de afecțiuni”, a explicat medicul. „Există studii care dovedesc eficiența acestor medicamente pentru pacienții cu insuficiență renală, dar în prezent încă nu sunt autorizate pentru a fi folosite în România și nu le putem prescrie”, a completat acesta. 

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Fără acest tip de tratament, pacienții cu anemie renală nu pot să meargă nici 100 de metri

Cum funcționează aceste medicamente, de fapt? Specialistul consultat de Libertatea a explicat că ele sunt un alt mijloc de a crește valorile unui hormon secretat ineficient de rinichi – eritropoietină – în cazul celor care suferă de boală cronică de rinichi. Când aceste valori scad, apare anemia renală. 

Consecințele sunt severe pentru un astfel de pacient, până și cele mai banal efort fizic devine o corvoadă.

„Aproape toți pacienții care fac dializă au anemie, iar impactul anemiei este foarte mare pentru calitatea vieții în primul rând: se plâng de faptul că nu au suficientă forță să își deruleze activitățile curente, că nu au aer suficient, că sunt epuizați de activități obișnuite cum ar fi mersul până la magazinul din cartier sau o plimbare de 100 de metri. Acest lucru apare prin accentuarea anemiei”, a declarat medicul.

Medicamentele precum roxadustatul sunt importante, spune specialistul, pentru că aducerea sub control a anemiei este singura cale pentru a putea crește calitatea vieții pacienților care sunt nevoiți să trăiască cu această boală.

Medicamente similare folosite și în cazul de dopaj al ciclistului Lance Armstrong

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Care este efectul pe care îl poate avea această substanță asupra persoanelor sănătoase, cum sunt sportivii de performanță? „Putem spune că prin utilizarea ei poate crește capacitatea de efort a unei persoane. Iar această capacitatea crescută este însoțită și de unele riscuri mari, de complicații”, a spus conferențiarul.

Dopajul în rândul sportivilor a fost legat un timp îndelungat de utilizarea medicamentelor pentru ameliorarea anemiei renale. Tratamentul deficitului de eritropoietină se făcea prin administrarea de două tipuri de medicamente: hormoni sau fiole de eritropoietină sintetică și suplimente de fier, mai explică medicul. 

Hormonii sintetici de eritropoietină au fost folosiți în trecut pentru dopaj, apărând în multe dintre scandalurile din sport, precum cel al ciclistului Lance Armstrong, de unde s-a încetățenit denumirea mai simplă de „EPO”. Practic, pentru a ajuta organismul să lupte cu această anemie și să învingă și problemele cardiovasculare cauzate, hormonii de producere a eritropoietinei duc la o creștere a producerii de hemoglobinei și a capacității de efort chiar și la persoanele sănătoase. 

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Riscurile la persoanele sănătoase

Medicii nu recomandă utilizarea acestor tratamente pe post de „energizant”, fiindcă pot apărea tot felul de complicații. O persoană sănătoasă care ia astfel de medicamente este în risc și mai mare decât una care suferă de anemie renală, spune conf. dr. Ionuț Nistor. Mai ales în cazul medicamentelor noi, precum roxadustatul, care au o eficiență mai bună. 

„Ele reușesc să stimuleze producerea de eritropoietină, deci să facă ceea ce făcea și hormonul sintetic, dar pe de altă parte, reduc și inflamația, și nevoia de suplimente de fier care trebuie administrate. Au un potențial foarte mare de utilizare, iar asta este valabil și la persoanele sănătoase, dar cu riscuri mult mai mari”, a explicat medicul. 

Va crește, într-adevăr, capacitatea de efort și nivelul hemoglobinei, dar riscurile documentate până în prezent sunt mari: evenimente trombotice, AVC, moarte subită prin infarct miocardic sau ischemie miocardică sau cerebrală.

Ionuț Nistor, medic primar nefrologie:

Folosirea acestor tratamente are nevoie de o atenție sporită: „Atunci când crești prea mult hemoglobina cu aceste medicamente, apar mai multe tromboze, accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic sau chiar deces, moarte subită”, a explicat Ionuț Nistor. 

Au fost, de altfel, mai multe scandaluri de dopaj în diferite competiții sportive, spune medicul, în care „vinovate” s-au dovedit a fi chiar medicamentele pentru creșterea eritropoietinei. Unele cazuri s-au soldat cu deces. 

„Acele decese subite din timpul competiției sunt pentru perioada în care se folosea foarte mult eritropoietină – evenimentele trombotice sunt considerate efecte secundare ale medicamentelor”.

Pe 21 octombrie, Simona Halep a anunțat că a fost depistată pozitiv pentru roxadustat, o substanță interzisă în tenisul profesionist, la US Open 2022, competiție care s-a desfășurat în august. Sportiva, care neagă că s-a dopat, a fost suspendată provizoriu de Agenția Internațională de Integritate a Tenisului.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro