Șoferii care refuză testarea pentru consumul de droguri cu aparatele Poliției rămân fără permis pentru 72 de ore, timp în care ar trebui să primească rezultatul analizelor de sânge.
O modificare legislativă care prevedea că șoferii care refuză testarea cu DrugTestul Poliției rămân fără permis până la sosirea rezultatelor de laborator a stârnit un val uriaș de nemulțumire în rândul conducătorilor auto.
Principala nemulțumire a șoferilor a fost legată de faptul că DrugTestul are o rată mare de eroare, iar rezultatele analizelor de laborator durează. Guvernul a dat înapoi și legea a fost modificată, astfel încât șoferii care refuză testarea să primească permisul după 72 de ore, chiar dacă analizele de laborator nu au fost terminate.
Coordonatorul Disciplinei Toxicologie și Industria medicamentului la Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara, Cristina Dehelean, a explicat pentru Libertatea motivele pentru care aparatele de testare ale Poliției dau frecvent rezultate fals-pozitive.
„Prin testele acestea rapide există posibilitatea foarte crescută de interferență între un răspuns care ar putea aparține unui drog și un răspuns fals-pozitiv pe care îl generează altceva, un alt compus, un medicament un produs vegetal, un aliment. Exemplele sunt multiple”, a explicat prof. Dehelean.
Specialista susține că inclusiv ceaiul de sunătoare, consumat în exces, un timp îndelungat, poate da un rezultat pozitiv la testul Poliției. „Sunătoarea poate interfera cu anumite teste antidrog și să dea rezultate fals-pozitive, să spunem pentru amfetamine și LSD. Acum nu mă refer la faptul că bei o căniță, dacă ești consumator (n.r. – de ceai), iar în ziua respectivă ai consumat, se poate întâmpla să existe această interferență. Nu sunt foarte multe cazuri, dar sunt relatate în literatură”, a explicat Cristina Dehelean.
O problemă mai mare decât testele fals-pozitive
Alte produse care pot da rezultate fals-pozitive la testele pe bază de salivă sunt antidepresivele sau antitusivele.
„Nu degeaba codeina apare în Venena (n.r. – tabel al substanțelor toxice folosite în scop medical). Este un derivat din clasa opioidelor. Nu este de glumit cu consumul medicamentele care conțin codeină. Pot să sugereze niște răspunsuri fals-pozitive. Chiar și nitroglicerina poate să genereze la un moment dat, într-o anumită cantitate, un răspuns fals-pozitiv. Noi trebuie să avem în vedere doza (n.r. – de medicament) care se consumă. Eu, ca toxicolog, vă spun că este principiul de bază: doar doza determină anumite reacții. Poate fi un medicament sau poate fi drog, poate fi toxic. Și atunci toate acestea se iau în calcul”, a explicat profesorul Cristina Dehelean.
Experta a mai spus că rezultate fals-pozitive la testele Poliției poate să mai dea Efedrina, care se folosește ca medicament descongestionant. De asemenea, hibiscusul sau rădăcina de valeriană pot să dea rezultate fals pozitive la DrugTest.
O problemă și mai mare, susține specialista, este că în urma testelor pe bază de salivă pot fi și rezultate fals negative. „De exemplu, în cazul unui consum redus de droguri, consumul de suc de grapefruit sau de coacăze poate să dea rezultat fals negativ. Alimentele bogate în proteine și lipide, pot contribui, de asemenea, la rezultate fals negative”, mai afirmă cadrul didactic de la UMF Timișoara.
Profesorul universitar atrage atenția că nu doar drogurile afectează capacitatea unui șofer, fiind foarte important să fie evitat consumul de energizante înainte de urcarea la volan.
„Lăsând la o parte drogurile, chiar și substanțele acestea energizante sau care au impact asupra sistemului nervos central, pot să genereze niște influențe care pot fi neplăcute: o stare de agitație, o stare de hipertensiune accelerată, orice care poate să fie dăunător. Deci cred că ar trebui să lăsăm aceste excese pentru când suntem liniștiți acasă, nu când ne urcăm la volan”, a subliniat prof. Cristina Dehelean.
Analizele de laborator sunt sfinte
Cristina Dehelean subliniază că analizele de laborator pot face diferența între consumul de droguri și medicamente sau alimente care dau rezultate fals pozitive la testele Poliției. „Există aparate moderne, de ultimă oră, care fac determinările rapid și precis, cu foarte multă știință și specialiști în spate care pot să facă separări, reevaluări, determinări pentru că procedura de determinare concretă este foarte laborioasă”, a mai arătat prof. Dehelean.
Alina Anton, doctor în farmacie și asistent universitar la Catedra Clinică universitară, toxicologie, industria medicamentului, management și legislație din cadrul UMF Timișoara a explicat pentru Libertatea în ce constau mai exact analizele de laborator pentru determinarea consumului de droguri în cazul unui șofer. La fel ca profesoara Dehelean, Alina Anton a subliniat că procedura este foarte laborioasă.
Protocoalele de lucru sunt destul de complexe, necesită personal calificat și presupun mai multe etape. De asemenea, metodele de separare a compușilor psihoactivi din mostrele biologice diferă în funcție de caracterul chimic al compusului, care poate fi acid sau bazic. Există cazuri în care o persoană este pozitivă la mai multe substanțe, aceasta însemnând că trebuie să fie extrasă de mai multe ori. Nu putem să dăm un termen exact, «în atâtea ore se rezolvă» pentru că este foarte specific și diferă de la caz la caz.
Alina Anton a subliniat:
Experta a spus că toate acestea se întâmplă pe fondul creșterii numărului de probe care ajung în laboratoare. „Numărul crescut de probe și numărul scăzut de personal calificat și aparate de specialitate sunt cauzele întârzierii rezultatelor. O altă cauză a timpului crescut de așteptare este faptul că numărul de probe care ajung în instituțiile competente este în continuă creștere”, a mai punctat Alina Anton.
Specialista susține că „niciodată” nu se va întâmpla ca un rezultat fals-pozitiv la testul cu aparatul Poliției să rămână fals-pozitiv după testul de laborator. „Dacă există teste fals-pozitive în trafic, așa cum se discută, atunci când se aplică o metodă standard nu există riscul confuziei”, a subliniat Alina Anton.
Foto ilustrativ: 123rf
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro