2 comentariiDocumentul este semnat de către directorul general Angela Stela Ivan, Florin Uzumtoma – director Căi Navigabile și Mihai Popescu Teclu, șef Serviciu Hidrotehnic, Comisia Dunării. Nota arată potențiale consecințe dezastruoase ale adâncirii.
Colmatarea brațului Sulina
Activarea brațului Chilia și a Canalului Bâstroe vor duce la transport mai mare de aluviuni și vărsarea lor în mare, susțin specialiștii. Acestea vor ajunge ulterior să afecteze Bara Sulina.
Din cauza curenților și a vântului, aluviunile din delta secundară a brațului Chilia au colmatat gura de vărsare a brațului Sulina, iar în timp vor închide Golful Musura, transformându-l în lagună, avertizează documentul.
Efectul de înnisipare a fost contracarat de-a lungul timpului prin amplasarea de diguri de suprafață la Sulina, care au tot fost prelungite de statul român în mare.
Diguri de kilometri în larg
Efectul digurilor este doar temporar, căci zona de navigație se colmatează în timp. În prezent, digurile au ajuns de la câteva sute de metri la 2 kilometri lungime.
Din această cauză se înregistrează costuri ridicate pentru dragajele intensive necesare menținerii canalului Sulina navigabil pentru nave maritime.
Înecarea gurilor de canalizare, distrugerea lucrărilor de protecție
Un alt efect îl constituie efectul de remuu – un contracurent de-a lungul malurilor în zonele în care mișcarea uniformă a curentului este împiedicată.
Din cauza acestuia s-a ajuns la creșterea nivelului apei în orașul Sulina, care a dus în timp la înecarea gurilor de canalizare „cu posibile efecte de mediu, datorită faptului că apa în loc să fie deversată în Dunăre, a ajuns pe străzile din Sulina, ieșind astfel din canalizări”.
Mai departe, din cauza aceluiași efect s-a ajuns la distrugerea unor diguri și lucrări de protecție în localitățile riverane Canalului Sulina.
„Mare de apă dulce interioară”
Un alt aspect negativ este faptul că în timp scade debitul pe Canalul Sulina situație ce necesită noi lucrări pentru a asigura navigația la adâncimi de 7 metri.
Mai departe, acest lucru va duce la o „situație care poate genera o mare de apă dulce, interioară, distrugând arealele și habitatele existente”.
Conform legislației internaționale, canalul Sulina este singurul prin care trebuie făcută navigarea navelor maritime, adică a celor care au nevoie de adâncimi mai mari.
Eroziune în sudul litoralului românesc
Efectele vor exista în lanț: din cauză că vor exista mai multe aluviuni pe Chilia, vor trebui mai multe diguri la Sulina. Mai departe, din cauza amplasării digurilor ar putea exista un efect nedorit în sudul litoralului.
„Situația generată de lungirea anuală a digurilor de înaintare a condus în timp la dezechilibre pe litoralul de sud al Mării Negre, în ceea ce privește eroziunile țărmului în unele zone, cât și înnisiparea acestuia în alte zone, generând situații în care marea s-a retras foarte mult și zone în care au avut loc prăbușiri de terasamente, maluri sau terase.”
Administrația Fluvială Dunărea de Jos:
Statul român a reamenajat plajele în zona Mamaia tocmai pentru a preveni eroziunea. Paul Cononov, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, declara în 2021 că litoralul românesc pierdea anual hectare întregi, iar în unele cazuri apa ar fi ajung în hoteluri dacă nu se făceau lucrări.
„Litoralul nostru pierdea pe an hectare întregi de plajă. În 2010, când a fost iniţiat proiectul de stopare a eroziunii costiere cu fonduri europene, practic cel mai mare proiect din ţară, plajele dispăreau într-un ritm de 1,5 metri pe an. Apa ar fi ajuns în unele hoteluri probabil. Acum, avem plaje întinse, care nu ne vor crea probleme 50 de ani de acum încolo”, spunea atunci oficialul, conform Adevărul.ro.
De asemenea, anul trecut ProTV arăta că faleza de la Costinești se prăbușește pe zeci de metri.
Pierderi de habitat
Efectele dragajului pe Bâstroe vor afecta distribuția scurgerii apei între canalele Bâstroe și Stambulul Vechi, „situație ce va duce la impact transfrontalier din cauza pierderilor de habitat (pești, păsări), precum și alte dezechilibre ecologice cauzate de adâncimile și de traficul de nave mari”, mai arată documentul.
Administrația Fluvială Dunărea de Jos consideră că Ucraina nu se va limita doar la realizarea Canalului Bâstroe, ci va realiza și lucrări permanente de dragaj de întreținere pe tot brațul Chilia și pe Stambulul Vechi.
„Această situație prin care se dorește crearea unui braț cu adâncimi foarte mari va conduce la un antagonism în ceea ce privește scopul fiecărui stat pentru folosirea brațului Chilia, respectiv pentru Ucraina privind asigurarea desfășurării unui trafic maritim, iar pentru România pentru asigurarea condițiilor de navigație pentru trafic fluvial”, conchide administrația.
Contrazicerile Ucrainei
Ministerul Infrastructurii din Ucraina a anunțat pe Twitter că a crescut adâncimea canalului Bâstroe de la 3,9 la 6,5 metri. Ulterior, autoritățile au negat că adâncesc canalul, afirmând că efectuează lucrări pentru asigurarea navigabilității.
Ministerul de Externe al României a solicitat încetarea lucrărilor și a cerut acces pentru a vedea adâncimea și debitele. Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a afirmat pe Facebook că trei nave românești sunt gata pentru aceste verificări.