Deși nu este medic și nici nu lucrează în sistemul de sănătate, de mai bine de 8 ani, Ovidiu Covaciu consideră că „igiena socială” poate fi făcută de oricine este implicat și crede în responsabilitatea pe care „o avem față de cei din jurul nostru”, așa cum explica acesta într-un interviu pentru Hotnews din 2019. În ultimii doi ani marcați de pandemia de COVID, Ovidiu s-a implicat și mai activ în demontarea miturilor despre vaccinuri și a știrilor false despre COVID, alături de o comunitate numeroasă.
„M-au șocat medicii antivaccin”
Libertatea: V-ați așteptat ca opoziția față de vaccinul anti-COVID să fie atât de puternică?
Ovidiu Covaciu: M-a șocat cel mai mult partea medicală. Știam că există medici antivacciniști ca Anca Nițulescu, care a fost acum ceva vreme la dezbaterile despre legea vaccinării din Senat și a băgat acolo un video despre cum vaccinul antihepatitic B duce la scleroză multiplă. Dar a ajutat-o și factorul politic, respectiv partide care au consumat mesajul de nevaccinare, vezi AUR.
Au ajutat și medicii mai vizibili, precum Monica Pop și Adina Alberts, care au fost invitați la televizor să își expună ideile. Monica Pop era, de obicei, persoana pro-vaccinare, când venea vorba de vaccinarea copiilor. Dar acum a spus că vaccinurile anti-COVID sunt făcute „prea repede” și a avut impact, datorită prestanței pe care și-a obținut-o din a fi pro-vaccinare anterior, din a fi prezentă la televizor.
Iar Adina Alberts a preluat foarte devreme opoziția față de vaccinurile anti-COVID. A început să zică și că nu e bună tehnologia asta, că nu e clasică, să nu o folosim că nu știm destule. Inițial a zis că o să recomande AstraZeneca, după care s-a sucit cam când a devenit disponibil. Acum spune că îi place Novavax-ul care, iarăși, nu e disponibil. A avut foarte mare impact în social media, apoi a început să fie invitată la televizor.
Mai sunt clasicii antivacciniști locali, Vasile Astărăstoae, Răzvan Constantinescu, Adrian Cacovean; Astărăstoae, cu prestanța dată de faptul că a fost președintele Colegiului Medicilor din România (CMR).
Peste 100 de medici au semnat anul trecut o scrisoare prin care cereau Parlamentului României să respingă legea vaccinării. Nu vorbim de o cifră foarte mare aparent.
Ăștia sunt vizibili. E foarte posibil să fie și alți medici care nu sunt vizibili online, dar în cabinetul lor, fie pe baza biasului pe subiect, fie că nu știu ce să zică și mai bine zic nu, le recomandă pacienților să nu se vaccineze specific pe COVID. Am în grup zeci de persoane care mi-au spus în ultima lună că au comorbidități nasoale și li s-a spus (de către medicii lor, n.r.) să nu se vaccineze că poate fi mai rău. Întrebarea mea a fost: ok, ți-a spus să nu te vaccinezi, dar boala e ok?
„Antivacciniștii au fost mereu mulți, dar tăcuți”
– Anterior pandemiei, care erau dimensiunile mișcării antivaccin din România?
– Auzisem la un moment dat la cineva că 1% din persoanele care au o anumită credință vor face ceva activ în sensul ăsta, adică vor ieși la un protest, vor da un e-mail să se certe cu parlamentarul respectiv și tot așa. Dacă îți ies o sută de oameni la protest, sunt cel puțin 10.000 care au aceeași părere. Antivacciniștii au făcut vreun protest de 3.000-5.000 de oameni undeva prin 2017. Dacă înmulțești cu 100… Cifrele erau mai mari dintotdeauna, dar tăcute.
– S-ar putea ca propaganda împotriva vaccinului anti-COVID să aibă repercusiuni și când vine vorba de celelalte vaccinuri, inclusiv cele pentru copii?
– Da, absolut. Asta este următoarea problemă. În zece ani, adolescenții de acum vor începe să fie părinți. Și percepția lor despre vaccinare va fi formată acum, în pandemie. Poate că vor vedea că vaccinul va rezolva până la urmă problema, dacă reușim să ne vaccinăm în următoarea lună, două, sau poate că nu vor învăța nimic din asta. Dar da, va fi un impact foarte mare pe ei, pe termen lung. Copiii copiilor de azi vor fi nevaccinați la nivel mare. Impactul (propagandei antivaccin, n.r.) se va vedea nu doar un an, doi, cât durează pandemia, și peste 15 ani ne va afecta.
– Cum ați defini antivaccinistul?
– Antivaccinistul este o persoană care e activ antivaccinare, face ceva activ, dă un share etc. O persoană care nu se vaccinează pentru că nu vrea este, teoretic, o persoană care poate fi convinsă. Cât nu este activă în a împrăștia minciună, cred că mai este loc de speranță.
– The Guardian a publicat o analiză pe tema implicării grupurilor de wellness în propagarea mesajelor antivaccin și a conspirațiilor de extremă dreapta. Ați observat asta și în România?
– Aproape orice terapie alternativă va încerca să se infiltreze între neîncrederea în medicină și cea mai benignă formă de „vindecă-te natural” pe care o pot vinde cuiva. Dacă tu crezi că te vindeci natural, doar dacă arzi uleiuri esențiale, pe alea ți le vând.
Dar, în general, nu vor să se asocieze direct cu asta (propaganda antivaccin, n.r.), pentru că vor eșua. Este suficient un caz grav, să le zică cineva: „i-am dat soțului uleiuri esențiale și a murit de COVID”.
Alte platforme sociale cu propagandă antivaccin
– Unde sunt cele mai active comunități online de antivacciniști de la noi? S-au mutat pe Telegram?
– Nu sunt foarte mari pe Telegram încă, pentru că trebuie să migrezi. Omul, dacă are WhatsApp și Facebook, nu iese de acolo, nu își instalează Telegram. E grea tranziția de la unul la altul. Dar eu cred că vor crește aceste platforme descentralizate de conținut și nu vom mai putea da vina doar pe Facebook.
Există deja niște platforme video, construite așa, într-un garaj, pe care s-au împrăștiat toate conspirațiile. Primele documentare scoase de YouTube și de Facebook s-au mutat pe platformele secundare, de care a început lumea acum să audă. Acolo nu mai ai cum să controlezi cu filtre, pentru că nu există o unitate centrală care să administreze.
– Din ce ați observat, e îndepărtat conținutul fals antivaccin, care e în limba română, de pe Facebook?
– Nu-i dat jos. E acolo, pur și simplu. Marchează uneori că vorbești despre COVID-19 și te trimite către centrul de COVID-19 al Facebook. În general, conspirațiile în limbi de circulație mică, cum e româna, nu sunt controlate suficient de către Facebook.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro