Ce efecte vor avea taxele Guvernului? Economist: „Un milion de oameni vor avea venituri mai mici, iar restul populației va vedea prețuri mai mari”

Economiștii consultați de către Libertatea spun că efectul imediat al măsurilor va fi o reducere a veniturilor disponibile pentru un milion de oameni, care vor avea de plătit taxe directe pe salarii, în vreme ce restul de taxe se vor reflecta în creșterea prețurilor, în special la alimente, detergenți sau automobile, ceea ce mai departe va afecta restul populației. 

Concomitent, creșterea accizelor va duce la scumpirea țigărilor, băuturilor alcoolice și a sucurilor cu zahăr, în vreme ce majorarea TVA va duce la scumpirea locuințelor.

Conform proiectului prezentat de către Ministerul Finanțelor, principalele taxe noi sunt următoarele:

• Impozit de 1% pe cifra de afaceri la companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro pe an.
• Impozit special de 1% pe cifra de afaceri pentru bănci.
• Impozit de 1% pe microîntreprinderile cu venituri sub 60.000 de euro pe an.
• Impozit de 3% din cifra de afaceri pe microîntreprinderile cu cifra de afaceri peste 60.000 de euro.
• Se elimină scutirea de impozit de 10% din IT, pentru salariile de peste 10.000 de lei net. Același lucru este valabil și pentru construcții, agricultură și industria alimentară.
• Reintroducerea de contribuții de sănătate de 10% pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentară.
• TVA crește de la 5% la 9% la locuințe, de la 1 ianuarie 2024. De asemenea, aceasta crește și pentru panouri solare, pompe de căldură
• Cresc accizele la țigări și alcool din 2024, se introduce o acciză la băuturile cu zahăr.
• Impozit special de 0,3% pe locuințele cu o valoare de peste 500.000 de euro și mașinile de peste 75.000 de euro.
• Taxă de 70% pe veniturile ce nu pot fi justificate pentru persoane fizice.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Măsurile de reducere a risipei bugetare sunt:

• Voucherele de vacanță cresc la 1.600 de lei pe an, dar se va aplica o contribuție de sănătate de 10%. Vor fi primite doar de către bugetarii cu maximum 8.000 de lei net pe lună.
• Indemnizația de hrană va fi primită doar de cei cu salarii de maxim 8.000 de lei net.
• Sporul de condiții vătămătoare, în procent de 15% din salariu, va fi de maximum 1.500 de lei brut.
• Reducerea cu 25% a funcțiilor de demnitate publică.
• Reducerea cu 15% a numărului de personal, atât cele de conducere, cât și de execuție, prin comasarea, desființarea, reorganizarea sau fuzionarea unor instituții.
• Desființarea tuturor posturilor vacante.
• Desființarea funcției de șef de birou.
• Institutele de cercetare trebuie să reducă cu 15% cheltuielile.

Efecte imediate

Bogdan Glăvan, profesor de Economie la Universitatea Româno-Americană, spune că efectele legii vor fi observate imediat.

„Venitul real pentru un milion de oameni o să scadă, iar restul populației va avea prețuri mai mari. Toată această reformă este o tăiere a veniturilor populației pentru a întreține niște sisteme care și acum trăiesc pe împrumuturi: pensii, administrație locală, companii de stat pe pierderi”, a declarat Glăvan pentru Libertatea.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

• Numărul beneficiarilor de scutiri fiscale din construcții este de aproximativ 570.000 de persoane, iar în agricultură și industria alimentară sunt alte 300.000 de persoane. În IT sunt alte 100.000 de persoane.

Lovitură în construcții

Acesta detaliază efectele pentru fiecare dintre noile taxe.

Va urma o perioadă de turbulențe. Mă aștept la un declin în construcții, este sectorul care va fi cel mai afectat pentru că avem atât eliminarea excepțiilor, cât și majorarea TVA, dar și creșterea salariului minim (care va fi făcută separat, prin alt act normativ – n.r.).

Bogdan Glăvan, profesor de economie:

Acesta avertizează că majorarea TVA va duce la scumpirea locuințelor într-o perioadă în care populația este deja afectată de creșterea dobânzilor.

Scumpiri la alimente

În privința impozitului pe cifra de afaceri vor fi afectate îndeosebi marile companii, cu precădere cele din retail, spune profesorul de economie. Efectul va fi o scumpire la alimente, dar și la bunuri de uz casnic sau la cele de folosință îndelungată.

„Problema este că în retail avem o companie care vinde produse la producători care sunt și ei mari, ceea ce înseamă că vom avea taxa pe mai multe verigi. Anumite produse s-ar putea scumpi surprinzător, acolo unde avem retaileri și producători cu afaceri mari. Vorbim de la detergenți, la automobile și la mâncare”, explică Glăvan.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Scumpiri se vor vedea și la țigări, alcool și băuturi cu zahăr, unde vor crește accizele.

Creșteri de dobânzi

În schimb, acesta afirmă că impactul impozitului special pe bănci nu va fi prea mare, dar tot se va vedea într-o creștere a dobânzilor la cei cu credite sau bonificații mai mici pentru depozitele bancare.

„La bănci, acestea au deja o rată mare a profitului, marje ridicate. Profitul lor este foarte mare, deci se mai adaugă ceva. Presiunea pe bănci este printre cele mai mici și va fi disipată ușor asupra clienților, fie prin dobânzi mai mari la credite, fie prin dobânzi mai mici la deponenți. Activele sunt mari, deci poți schimba cu 0,1% dobânda și ai rezolvat”, arată Glăvan.

Nu sunt de ajuns!

Acesta estimează că toate măsurile nu vor strânge îndeajuns de mulți bani, astfel că nu vor fi îndeajuns pentru acoperirea găurii bugetare.

Acesta estimează 16 miliarde de lei strânse anual din taxe și 3 miliarde de lei din economiile bugetare. „Rezultă că ar fi ajustare de doar 1% din PIB, anul acesta vom avea probabil un Produs Intern Brut (PIB) de 1.600 de miliarde de lei. Adică va fi jumătate din cât ne trebuie. Cu această ajustare nu ajungem nicăieri, suntem foarte departe de ținta de deficit de 3% din PIB (prevăzută în tratatele europene – n.r.)”.

• Pentru acest an, România trebuie să ajungă la un deficit bugetar, adică diferența între veniturile și cheltuielile statului, de 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB).
• Anul trecut, România a consemnat un deficit de 6,2% din PIB.

Astfel, profesorul de economie se așteaptă la noi taxe anii următori.

„Nu faci decât să biciuiești un cal mort”

Bogdan Glăvan se așteaptă ca Executivul să rezolve problema deficitului prin neplata facturilor, în vreme ce noile taxe vor duce la creșterea evaziunii și scăderea activității economice.

„Reacția va fi de creștere a evaziunii și scădere a activității economice. În 3 ani mă aștept ca efectul să fie o treime din ce se așteaptă Guvernul. Nu faci decât să biciuiești un cal mort. Nu cred că de aici se câștigă ceva, rezultatul este prost pentru Guvern. Deficitul îl vor rezolva prin neplata facturilor. E foarte limpede, e matematică!”, argumentează el.

„Per total, va da evaziune și inflație”, conchide profesorul de economie.

Au evitat ce era mai rău

Consultantul fiscal Emilian Duca spune că Guvernul a evitat ce era mai rău, respectiv impozitarea cu 16% a profitului pentru firmele mici cu marjă de profit de peste 30% din cifra de afaceri.

În schimb, a creat o altă problemă în privința evaziunii fiscale și taxarea cu 70% a sumelor nejustificate. „Practic, orice persoană care vinde ceva poate intra sub prevederile acesteia”, spune el.

 Acesta spune însă că este corectă taxarea cu 70% a veniturile nejustificate.

În privința efectelor, Duca anticipează că unele taxe se vor vedea în prețuri imediat, în vreme ce altele mai târziu.

„TVA-ul și acciza se vor vedea în preț imediat. Celelalte se vor vedea în timp. Principalul obiectiv al statului este să adune bani de pe unde se poate, cel mai mult vor atrage din TVA, accize și contribuții. PNL-ul este un negociator prost, iar PSD sunt ticăloși”, conchide consultantul.

• Guvernul își va angaja răspunderea în fața Parlamentului pentru proiectul de lege privind asigurarea sustenabilității bugetare. În cazul în care nu va fi votată o moțiune de cenzură, legea se consideră adoptată. Pentru aprobarea unei moțiunii de cenzură sunt necesare voturile majorității senatorilor și deputaților. Un astfel de vot ar duce la demiterea Guvernului și respingerea proiectului de lege.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro