Incidentul a fost catalogat drept „una dintre cele mai uimitoare scurgeri de informații militare din istorie” de către liderul democrat al Senatului, Chuck Schumer, care a cerut o anchetă.
Ce este Signal și cât de sigură este aplicația?
Deși are un număr estimat de 40-70 de milioane de utilizatori lunari – mult mai puțin decât giganții WhatsApp și Messenger – Signal este considerată una dintre cele mai sigure platforme de mesagerie.
Aplicația folosește criptare end-to-end (E2EE), ceea ce înseamnă că doar expeditorul și destinatarul pot accesa mesajele, nici măcar Signal neavând acces la ele.
Spre deosebire de alte aplicații care oferă criptare similară, Signal se remarcă prin securitate suplimentară:
- Cod open-source, permițând oricui să verifice dacă există vulnerabilități exploatabile.
- Colectare minimă de date – nu stochează informații despre utilizatori, fotografii de profil sau apartenența la grupuri.
- Fără motivații comerciale – este deținută de Signal Foundation, o organizație nonprofit care se bazează pe donații, nu pe reclame.
„Signal este standardul de aur în comunicațiile private”, a declarat Meredith Whittaker, președinta organizației, într-o postare pe X (fostul Twitter), după apariția informațiilor despre utilizarea aplicației în discuții guvernamentale.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b5bcf3428e5e332e4b8fd98722a7b7f1.jpg)
De ce nu este Signal suficient pentru comunicări la cel mai înalt nivel?
În ciuda nivelului său ridicat de securitate, experții susțin că Signal nu este potrivit pentru discuții de securitate națională. Caro Robson, expert în securitate cibernetică, a declarat că este „foarte, foarte neobișnuit” ca oficiali de rang înalt să folosească o aplicație comercială pentru astfel de subiecte.
Sistemele guvernamentale securizate sunt construite pentru a asigura protecție maximă, fiind accesibile doar din locații strict controlate. În SUA, discuțiile de acest tip au loc, de regulă, în Sensitive Compartmented Information Facilities (Scif) – camere securizate unde dispozitivele electronice personale sunt interzise, iar accesul este permis doar sub supraveghere strictă.
În schimb, utilizarea unei aplicații mobile, chiar și foarte bine criptate, prezintă riscuri inevitabile. Dacă un dispozitiv este compromis – fie prin acces fizic, fie prin divulgarea parolei –, mesajele pot deveni vizibile. Nicio tehnologie nu poate proteja împotriva accesului neautorizat al utilizatorului sau al unei priviri indiscrete într-un spațiu public.
Un alt aspect controversat este funcția Signal care permite ștergerea automată a mesajelor după un anumit interval. Goldberg a menționat că unele mesaje din grupul în care fusese adăugat din greșeală au dispărut după o săptămână.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c5f50f93ec8f5f78da45765e8edd909f.jpg)
Această funcție poate intra în conflict cu legile privind păstrarea documentelor oficiale, cu excepția cazului în care mesajele sunt redirecționate către un sistem de arhivare guvernamental.
Lupta pentru criptare și presiunile guvernamentale
De-a lungul timpului, diverse administrații au încercat să creeze o „backdoor” în aplicațiile de mesagerie criptată, pentru a permite accesul la conversații considerate amenințări la securitatea națională. Companii precum Signal și WhatsApp s-au opus acestor încercări, susținând că ar putea fi exploatate și de actori rău intenționați.
În 2023, Signal a amenințat că își va retrage serviciile din Regatul Unit dacă autoritățile britanice ar forța compromiterea criptării sale. Anul acesta, guvernul britanic s-a confruntat cu Apple în legătură cu protejarea fișierelor din iCloud prin E2EE. Gigantul tehnologic a fost nevoit să retragă această funcție în Marea Britanie pentru a respecta cerințele guvernului.
Incidentul cu Signal confirmat de Casa Albă subliniază dilema dintre securitate și accesibilitate în comunicațiile oficiale. În timp ce aplicația oferă protecție superioară pentru utilizatorii obișnuiți și jurnaliști, nu este suficient de sigură pentru discuții guvernamentale de nivel înalt.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3db9ceba22009807773a69ea76e710ff.jpg)
Folosirea sa în astfel de contexte ridică întrebări serioase despre protecția informațiilor clasificate și despre responsabilitatea oficialilor în gestionarea acestora.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_9735d6c18214ba671cab622350969ec4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_07e092e71fe335e4a6f66a6a1f13a1b8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_b91d4d7dd563f3be43df7a76f9026f47.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_b22ec483f132d4330359d79cc5d2d813.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_1b793f98a5b92e2eaf16a0854c5976de.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_977ae7a613c185fff00174de53b4c553.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_d97766a322d5e233c8f10d9c526157a0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_8f93aa321984730fce45c6d5437d00d5.jpg)