Noțiunea generală de inteligență se împarte în mai multe concepte, în funcție de aplicabilitate. Psihologia prezintă și studiază 8 tipuri de inteligență: emoțională (sau afectivă ori interpersonală), logico-matematică, lingvistică, spațială, muzicală, chinestezică, intrapersonală și artificială.
Inteligența emoțională este un concept care a luat amploare la nivel mondial relativ recent, odată cu publicarea, în 1995, a cărții cu același nume a psihologului american Daniel Goleman. În vremurile noastre, inteligența emoțională a devenit o condiție a reușitei în viață, a succesului profesional și a unei vieți personale armonioase.
Ce este inteligența emoțională: are la bază sentimentele, nu rațiunea
Inteligența emoțională este tipul principal de inteligență axat pe simțire, afecte, sentimente, impulsuri și mai puțin pe rigurozitatea rațională.
Creierul uman are două mari instanțe: una emoțională (pulsională, pasională) și una cognitivă (logică, riguroasă). În limbaj popular, partea emoțională e asociată cu inima, iar această asociere e datorată faptului că frecvența cardiacă tinde să crească atunci când oamenii au emoții. În realitate, tot creierul este responsabil, iar accelerarea bătăilor inimii este doar un efect fiziologic.
Inteligența emoțională se referă la modul în care îți gestionezi propriile emoții, trăiri, sentimente și maniera în care înțelegi și reacționezi la emoțiile, trăirile și sentimentele celor din jur. Pe scurt, e capacitatea de a avea sentimente față de sentimentele celorlalți.
Acest tip de inteligență depinde foarte mult de diversitatea și de finețea cu care simți emoții variate, atât pozitive – încântare, euforie, fericire, iubire, dorință, plăcere, calm, relaxare, speranță, satisfacție, mândrie, curaj, empatie, prietenie, încredere -, cât și negative: îndoială, vinovăție, rușine, invidie, ură, furie, dispreț, dezgust, dezamăgire, suferință, tristețe, stres, neputință, îngrijorare, frică sau plictiseală. Un om cu o inteligență emoțională dezvoltată cunoaște aceste trăiri pe propria piele, le gestionează eficient și le recunoaște la alte persoane, cu care empatizează și pe care le ajută să își conștientizeze emoțiile.
E parțial nativă, parțial rezultatul experienței de viață
Pentru a fi inteligent emoțional e nevoie și de o anume predispoziție nativă, dar și de experiență de viață. Pe fondul exclusiv al predispoziției native, copiii pot da dovadă de inteligență emoțională în stadiu incipient. De aceea, unii copii sunt empatici, darnici, recunosc instinctiv trăirile altora și reacționează la ele. Ei au această predipoziție către afect mai mult decât spre rațional.
Inteligența emoțională a unui adult presupune o experiență vastă de viață – să fi trecut prin multe, să fi simțit multe – și bune, și rele -, să aibă capacitatea de a manageria cu echilibru aceste trăiri proprii și apoi de a le recunoaște în trăirile și comportamentele celor din jur. E ca și cum ai putea cuprinde cu mintea și cu experiența ta iubirea și ura, bucuria și suferința, încântarea și disprețul, curajul și lașitatea, seninătatea și infatuarea, pentru că le-ai simțit pe pielea ta. Faptul că le recunoști la ceilalți te ajută să creezi relații apropiate și autentice.
Și animalele au inteligență emoțională, nu doar oamenii
Inteligența emoțională se referă și la faptul că știi ce impact au acțiunile, faptele, gândurile tale asupra emoțiilor altor persoane, știi exact ce anume produce bucurie sau iritare, interes sau plictiseală. E o capacitate rară, iar lipsa ei a determinat apariția în limbajul popular a termenului de “nesimțit”. Acest termen nu se referă la lipsa de politețe, cum se poate crede, ci la faptul ca acel om nu are abilitatea de a simți, a distinge, a identifica, a deosebi și anticipa afectele, emoțiile, trăirile celor din jurul său. E “ne-simțit” pentru că nu poate simți. Nu are acest tip de inteligență a afectelor, creierul său este dominat de un alt tip de inteligență sau de nici un tip de inteligență. De aceea, cele mai mari genii în științe exacte – matematică, fizică, chimie – au fost caracterizate drept persoane ciudate, nesociabile, nesimțite, disprețuitoare; inteligența lor emoțională nu exista, un alt tip de inteligență le domina mintea.
Inteligența emoțională nu este specifică doar oamenilor, o au și unele animale. De aceea, câinii se bucură, cimpanzeii plâng, delfinii salvează oameni de la înec, elefanții fac tot posibilul să salveze viața unuia de-al lor aflat în pericol sau jelesc moartea unui membru al familiei, furnicile, albinele și peștii acționează în grupuri mari, ca și cum ar fi un singur organism. Inteligența emoțională e peste tot și e o condiție a interacțiunii armonioase cu alții asemenea ție, indiferent cărei specii i-ai aparține.
Inteligența emoțională transformă oamenii în organizatori, negociatori sau șefi mai buni
Inteligența emoțională este foarte importantă atât în viața personală, cât și în cea profesională. Pe plan personal, inteligența emoțională te ajută să știi cine și cât te iubește, să-ți alegi partenerii în funcție de cât de diversificat pot ei să simtă, să știi cât de departe poți merge cu orgoliul fără să generezi efecte ireversibile, să te mulțumești cu stabilitatea pe care o ai, să știi cum și cât își pun amprenta pe partener acțiunile tale. Un om cu o inteligență emoțională dezvoltată poate face viața partenerului său foarte frumoasă, pentru că nu e indiferent la nevoile acestuia, știe pe ce butoane să apese pentru a genera pozitivitate în doi, este centrat mai mult pe celălalat decât pe propria persoană.
În viața profesională, inteligența emoțională te ajută să fii un om sociabil, să poți lucra în echipe, să te compatibilizezi cu cei din jurul tău, astfel încât să vă uniți forțele și să nu vă anulați unul altuia eficiența profesională prin orgolii scăpate de sub control, antipatii, refuzuri de colaborare, incapacități de comunicare sau alte răutăți cauzate de emoții negative.
Inteligența emoțională are ca efect colateral faptul că oferă o flexibilitate de interacțiune chiar cu oamenii cu care nu rezonezi autentic! Nu de puține ori, prin corporații auzi expresia “Poate că nu ne placem, dar propun să ne facem treaba cu profesionalism”. Inteligența emoțională transformă oamenii în organizatori, negociatori sau șefi mai buni tocmai pentru că un om inteligent emoțional e preocupat să înțeleagă intențiile, motivațiile, dorințele altor oameni, modul în care ei gândesc și simt.