În aceste zile, locuitorii regiunilor joase din România se confruntă cu temperaturi mai reci decât cei care se află în zone montane. Inversiunea termică este un fenomen meteorologic care apare atunci când stratul de aer cald rămâne deasupra unui strat de aer rece, inversând astfel modelul obișnuit al temperaturilor care scad odată cu altitudinea.
Această situație se produce din cauza unei stagnări a maselor de aer, determinată de lipsa mișcărilor ascendente. De obicei, aerul cald din zonele joase se ridică și este înlocuit de aer rece. În cazul inversiunii termice, acest proces este blocat.
Rezultatul este o situație paradoxală: în zonele montane, temperaturile sunt mai ridicate decât la câmpie. Acest fenomen poate genera efecte diverse, de la condiții meteo neobișnuite până la probleme de sănătate pentru cei afectați de aerul rece și umed din zonele joase.
În plus, în orașe, stratul de aer rece poate favoriza acumularea poluanților, ceea ce afectează calitatea aerului. În aceste zile, România resimte efectele unei răciri semnificative a vremii, iar fenomenul de inversiune termică accentuează contrastele termice dintre regiunile joase și cele montane.
Cum se manifestă fenomenul în România
În București, de exemplu, temperaturile nocturne vor scădea la 5 grade Celsius, în timp ce pe timpul zilei vor atinge în jur de 13 grade Celsius. În schimb, în zonele montane din Brașov, Prahova sau Hunedoara, unde ninsorile sunt așteptate, temperaturile pot fi mai ridicate pe timpul zilei decât la nivelul câmpiilor.
În această perioadă, cerul va fi predominant înnorat, iar vântul va sufla moderat, accentuând senzația de frig. Spre sfârșitul săptămânii, temperaturile din regiunile montane vor continua să scadă pe timpul nopții, ajungând chiar la -6 grade Celsius, dar maximele vor fi mai blânde decât cele înregistrate la altitudini joase.
Ce efecte are inversiunea termică asupra vieții cotidiene
Inversiunea termică nu este doar o curiozitate meteorologică, ci și un fenomen cu impact direct asupra vieții cotidiene. În zonele joase, unde stratul de aer rece este blocat, se creează un mediu favorabil acumulării de poluanți.
Aceasta poate duce la creșterea incidenței problemelor respiratorii și la o calitate scăzută a aerului. În București, de exemplu, acest fenomen ar putea agrava condițiile deja dificile generate de poluarea urbană.
În zonele montane, condițiile sunt mai prielnice pentru activitățile recreative de iarnă, datorită ninsorilor și temperaturilor mai ridicate comparativ cu cele din zonele joase. Totuși, schimbările bruște de temperatură pot reprezenta o provocare pentru cei care nu sunt pregătiți corespunzător.
Pentru cei care locuiesc în regiunile joase, este important să fie pregătiți pentru temperaturi mai scăzute, în timp ce locuitorii și turiștii din zonele montane ar trebui să profite de condițiile mai blânde, dar să rămână atenți la prognoze.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro