Mai mult, Putin a amenințat cu un război global recurgând la inversiunile specifice lui precum că statele care sprijină Ucraina ar fi de vină pentru alunecarea în acest scenariu. În mod firesc, numeroși experți militari s-au întrebat imediat ce înseamnă de fapt racheta „Oreșnik”.

Confundată inițial de Forțele Aeriene Ucrainene cu o rachetă balistică intercontinentală (ICBM), arma „misterioasă” s-a dovedit a fi altceva: o rachetă balistică cu rază intermediară (IRBM). Denumirea sa, potrivit lui Putin, este „Oreșnik”.

Ce a spus Putin?

Liderul rus a ținut să facă o alocuțiune după atacul produs joi la Dnipro. Deloc surprinzător, Putin a acuzat Occidentul, în principal SUA și Marea Britanie, de escaladarea războiului din Ucraina prin permisiunea acordată forțelor armate ale Kievului de a folosi rachete americane și britanice în atacuri asupra unor ținte militare din teritoriul rus.

În fapt, SUA, Marea Britanie și Franța au răspuns astfel unei escaladări din partea Rusiei prin mobilizarea de soldați nord-coreeni la granița cu Ucraina. Potrivit celor trei țări, dar și altor state care sprijină Ucraina în fața agresiunii militare ruse, desfășurarea soldaților nord-coreeeni este sinonimă cu internaționalizarea războiului.

„Escaladarea majoră este că Rusia s-a îndreptat către o altă ţară”, a subliniat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, referindu-se mobilizarea soldaţilor nord-coreeni la granița cu Ucraina. „Este acelaşi discurs iresponsabil pe care îl auzim din partea Rusiei de doi ani” încoace, a adăugat Karine Jean-Pierre, referindu-se și la modificarea doctrinei nucleare ruse.

Odată cu obținerea permisiunii, Ucraina a folosit rachete americane ATACMS și britanice Storm Shadow în atacuri asupra unor ținte militare din regiunile Briansk, respectiv Kursk. Rusia a atacat ulterior, potrivit spuselor sale, o uzină militară din Dnipro. Acest oraș găzduiește uzina Pivdenmash, sau Iuzmaș, în versiunea rușilor.

Omițând faptele sale, Putin a acuzat Occidentul de degenerarea agresiunii sale militare din Ucraina într-un război cu „caracter mondial”, după care a căutat să intimideze susținând că atacul de la Dnipro este unul de avertisment și că ar putea fi luate în vizor instalații militare ale țărilor care permit folosirea armamentului lor împotriva țintelor militare rusești. Practic, Putin încearcă din nou să descurajeze sprijinul pentru Ucraina și să fie lăsat să cucerească țara vecină. Și a prezentat o „nouă armă”: Oreșnik.

Ce spun Putin și propagandiștii săi despre Oreșnik?

Liderul rus a prezentat Oreșnik ca o rachetă balistică hipersonică, capabilă să se deplaseze cu viteza Mach 10 (de zece ori mai mare decât viteza sunetului) pe o distanță de până la 5.000 de kilometri fără a fi interceptată.

Propagandiștii Kremlinului s-au entuziasmat imediat, susținând că această rachetă i-ar permite Rusiei să lovească cea mai mare parte a Europei şi coasta de vest a Statelor Unite, cu o marjă de eroare de câteva zeci de metri.

Anatoli Matviciuk, prezentat ca un expert militar rus, a declarat la rândul său pentru Reuters că „Oreșnik” poate transporta între șase și opt ogive convenționale sau nucleare.

Precizările Pentagonului

Pentagonul a declarat că racheta trasă joi de Rusia asupra orașului Dnipro a fost concepută pe baza rachetei balistice intercontinentale RS-26 Rubej. În plus, a precizat că Statele Unite au fost anunțate de Rusia înainte de atac, o informație confirmată de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Alerta a fost trimisă automat cu 30 de minute înainte de lansare”, a spus Peskov, precizând că Rusia a menţinut „o comunicare constantă” cu Statele Unite pe tema riscurilor nucleare.

RS-26 este o rachetă balistică mobilă cu combustibil solid, care a intrat în dezvoltare în 2008, notează Reuters. În 2019, Statele Unite s-au retras oficial din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) din cauza faptului că, sub conducerea lui Vladimir Putin, Rusia a încălcat sistematic acest acord semnat între Washington și Moscova în 1987. Ca de obicei, Kremlinul a negat, dar Statele Unite au semnalat la acea vreme că Rusia dezvoltă o rachetă de croazieră cu propulsare de pe lansatoare terestre (cunoscută ca 9M729 în Rusia), care era diferită de RS-26.

Între timp, a ieșit la iveală o „nouă rachetă”: „Oreșnik”, dezvoltată pe baza unei modificări a RS-26, potrivit Forbes. RS-26 este o rachetă de 40 de tone care se încadrează în două categorii. În funcție de unghiul din care este declanșată, RS-26 poate fi o ICBM sau o IRBM. Totuși, cea mai confortabilă versiune este cea de IRBM, adică cu rază intermediară de acțiune, notează Forbes.

Rusia a dezvoltat acest tip de rachetă în secret, determinând în cele din urmă Statele Unite să renunțe la Tratatul INF „pentru a-i urma exemplul”, precizează Forbes.

Pentru a evita încălcarea deschisă a Tratatului INF în timpul testelor de dinainte de 2019, rușii au înclinat unghiul de declanșare astfel încât să fie considerată o rachetă ICBM – chiar dacă designul ei favoriza mai degrabă o rază intermediară decât intercontinentală, explică Forbes.

Atenție la propagandă

Folosind denumirea „Oreșnik”, Kremlinul încearcă probabil să creeze iluzia unei rachete noi, cu capacități necunoscute. Aceasta este o tactică de a insufla frică și de a manipula, valorificând ambiguitatea pentru a exagera progresele tehnologice ale Rusiei, subliniază Defense Express.

Această tactică se aliniază cu conceptul mai larg de ambiguitate strategică – un efort deliberat de a induce în eroare adversarii cu privire la adevăratele capacități ale Rusiei. Procedând astfel, Putin își propune să exploateze această ambiguitate ca pe o armă psihologică în scopul intimidării și șantajării lumii civilizate.

În acest context, ar fi prudent să se evite amplificarea termenului „Oreșnik”, deoarece acest lucru l-ar putea ajuta pe Putin să-și extindă utilizarea ambiguității strategice în scopuri propagandistice, conchide Defense Express.

Reacția Ucrainei

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat atacul de la Dnipro, evocând „o escaladare clară și gravă” și cerând o condamnare pe plan internațional față de „amploarea și brutalitatea” acțiunilor Rusiei.

„Vecinul nebun” foloseşte Ucraina ca „teren de testare. Lumea trebuie să reacţioneze. Deocamdată nu există o reacţie puternică. Trebuie să reacţionăm. Trebuie să punem presiune. Rusia trebuie împinsă către o pace adevărată, care este posibilă doar cu forţa”, a spus șeful statului ucrainean.

Atacul de la Dnipro este „dovada că Rusia nu doreşte absolut deloc pacea”, a conchis Zelenski.

Reuniune NATO-Ucraina. Măsuri de securitate în Kazahstan

NATO şi Ucraina se vor întâlni marţi la Bruxelles pentru a discuta despre atacul cu rachetă balistică hipersonică de la Dnipro, au declarat vineri surse diplomatice pentru AFP, potrivit news.ro. Această reuniune, convocată la cererea Kievului, va avea loc la nivel de ambasadori.

Pe de altă parte, preşedintele Kazahstanului a ordonat vineri luarea unor „măsuri urgente” pentru a proteja infrastructura civilă şi militară a ţării sale, având în vedere „escaladarea din Ucraina”.

„Kassîm-Jomart Tokaev a dat instrucţiuni prim-ministrului, administraţiei prezidenţiale, şefilor tuturor forţelor de securitate (armată, servicii speciale, poliţie, procuratură) şi liderilor locali să ia măsuri urgente pentru a proteja principalele obiecte civile şi militare în legătură cu escaladarea situaţiei din jurul Ucrainei”, a anunțat pe Facebook purtătorul de cuvânt al preşedintelui Kazahstanului.

Aceste măsuri sunt anunțate cu câteva zile înainte de sosirea lui Putin în Kazahstan, programată pentru miercurea viitoare.

Kazahstanul caută să mențină o poziţie de echilibru în ceea ce priveşte războiul din Ucraina, exprimându-se public pentru integritatea teritorială a Ucrainei şi consolidându-şi legăturile cu Occidentul fără a condamna deschis invazia rusă.

ONU atrage atenția asupra unei „noi evoluții îngrijorătoare”

„Aceasta este o nouă evoluţie îngrijorătoare, totul merge într-o direcţie greşită”, a reacționat purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU, Stéphane Dujarric, după atacul de la Dnipro.

Dujarric le-a cerut părţilor beligerante „să ia măsuri urgente către o detensionare a situaţiei, pentru a asigura protecţia civililor şi a infrastructurii civile critice”. El a repetat totodată apelul secretarului general al ONU, Antonio Guterres, pentru încetarea acestui război în conformitate cu dreptul internaţional.

 
 

Urmărește-ne pe Google News