„Trebuie să facem diferenţa între piromanie ca tulburare de sănătate pshică şi piromania ca metodă de sabotaj sau act de razbunare, ori o cale de a protesta. Când are la bază doar răzbunarea, incendierea nu este neapărat făcută de un piroman, ci este doar o metodă de distrugere, şi nu un diagnostic. Situaţia se schimbă atunci când focul este pornit exclusiv pentru ca cineva să îşi tragă satisfacţia din asta. Din perspectivă psihologică, piromania este o tulburare afectivă de control al impulsului pe lângă cleptomanie (impulsul de a fura mici obiecte), tricotilomanie (fascinaţia de îţi smulge părul din cap), onicotilomanie (mania de a-ți roade permanent unghiile) sau dependenţa de jocuri de noroc, denumită de americani, gamblingomanie. În toate aceste manii, individul simte o plăcere şi o tentaţie irezistibilă faţă de obiectul maniei sale. În cazul acesta, faţă de foc.
Piromanul compulsiv nu face focul pentru vreun câştig material, ci pentru că simte o plăcere profundă când priveşte focul şi stă în preajma lui. De aceea, piromanii compulsivi nu provoacă de obicei incendii care devin infracţiuni, pentru că nu au la dispoziţie timpul necesar pentru a privi pe îndelete focul, ci sunt nevoiţi să fugă până vine poliţia. În cazul concret din Bucureşti, poate a fi vorba de un piroman compulsiv, pentru că a arătat că stăpâneşte capacitatea de a face focul rapid şi eficient, dar faptul că a ales să incendieze maşinile, ştiind că nu va avea timp să se bucure privind flăcările, arată că piromanul avea şi alte nemulţumiri interioare de care a încercat să se elibereze prin provocarea incendiilor. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu o persoană care îşi trage satisfacţia din foc, dar a incendiat maşinile prentu a atrage atenţia asupra propriilor nemulţumiri. E ca şi cum ar fi încercat să îşi comunice tensiunile interioare şi, cum nu se pricepe la cuvinte, a folosit modalitatea de comunicare pe care o cunoaşte: focul. Este o mare probalitate să fi fost sub infleunţa alcoolului sau drogurilor. Ca şi etiologie sau motivaţie a piromaniei, Sigmund Freud spunea că ea are la bază propria sexualitate de care piromanul nu este deloc mulţumit, iar focul provocat, cu cât este mai mare sau mai divers, este un înlocuitor al disfuncţiei sexuale“, a declarat psihologul Cezar Laurenţiu Cioc.
Surse judiciare au declarat pentru Libertatea că urmele lăsate de flăcări, dar și unele probe indică faptul că incendiatorul ar fi plasat focul sub mașini, în partea din față, chiar sub motor. Judiciariștii bucureșteni sunt pe urmele personajului care a dat foc celor opt mașini și refac anumite cercetări.
Șase soldați americani de la Deveselu, amendați după ce au refuzat să achite nota de plată într-un club din Craiova