Ce este programul Anghel Saligny, care a divizat coaliția de guvernare. Miza celor 50 de miliarde de lei

Guvernul a adoptat vineri Programul Național de Dezvoltare „Anghel Saligny”, în absența miniștrilor USR PLUS, care s-au opus proiectului și au boicotat ședința. Premierul Florin Cîțu l-a demis, miercuri, pe Stelian Ion din fruntea Ministerului Justiției pentru că nu a avizat proiectul ordonanței de urgență. În replică, USR PLUS a cerut demisia premierului și amenință cu inițierea unei moțiuni de cenzură.

Programul Anghel Saligny se află în centru disputelor care pun astăzi în pericol existența coaliției. Libertatea vă prezintă ce conține cu exactitate programul și care sunt argumentele celor două părți aflate în conflict.

Miza celor 50 de miliarde de lei

Potrivit proiectului de ordonanță de urgență, prin programul de investiții Anghel Saligny ar urma să fie realizate investiții în:

• alimentări cu apă și stații de tratare a apei
• canalizare și stații de epurare a apei
• drumuri
• poduri, podețe, pasaje și punți pietonale
• sisteme de distribuție a gazelor naturale și racordarea la sistemul de transport.

În total, vor fi alocate de la bugetul de stat fonduri în valoare de 50 de miliarde de lei pentru perioada 2021 – 2028.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației este cel care urmează să distribuie aceste fonduri către unitățile administrativ teritoriale: primării și consilii județene.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

„Sumele alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin prezentul program, sunt surse de finanțare complementare pentru bugetele locale”, se precizează în proiectul ordonanței de urgență.

Proiectul nu precizează care sunt criteriile după care vor fi distribuite aceste fonduri. Acestea vor fi stabilite prin ordin al ministrului dezvoltării, Cseke Attila (UDMR). „Criteriile de prioritizare și implementarea programului vor fi detaliate în normele metodologice de aplicare a programului”, se arată în proiectul ordonanței.

În termen de 10 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se aprobă normele metodologice de aplicare a programului, prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației

Proiect ordonanță de urgență:

Solicitările de finanțare vor trebui depuse, în format electronic, la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în termen de 30 de zile de la data publicării normelor metodologice în Monitorul Oficial.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Cum motivează Ministerul Dezvoltării

În nota de fundamentare se menționează că în perioada următoare vor fi terminate 3.419 de lucrări cu o valoare totală de 22,9 miliarde de lei, dintr-un total de 6.204 investiții, astfel că rămân 2.785 investiții nefinanțate, însumând 26,1 miliarde de lei.

Astfel, este „nevoie de continuarea unor astfel de programe în vederea asigurării unei dezvoltări armonioase dintre regiunile României, pentru a putea recupera decalajele de dezvoltare între judeţe şi a asigura creşterea calităţii serviciilor publice la care să aibă acces cetăţenii”, se arată în document.

Nota mai arată că la Compania Națională de Investiții au mai fost depuse alte 554 de solicitări pentru drumuri județene și locale, cu o valoare de 8,35 miliarde de lei.

În preambulul ordonanței se mai spune și că, la nivel național, 20.000 de kilometri de drumuri județene și 27.000 km drumuri comunale sunt nemodernizate, fiind necesare 50 miliarde lei pentru acestea.

De asemenea, 29% dintre unitățile administrativ-teritoriale sunt fără rețele de apă, iar 57 % din unitățile administrativ-teritoriale sunt fără canalizare, fiind estimată o valoare de 80 miliarde lei pentru realizarea acestora.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

În fine, 2.226 unitățile administrativ-teritoriale sunt fără rețele de distribuție de gaze naturale. Pentru acestea au fost depuse 174 cereri, cu o valoare totală de 2,6 miliarde de lei.

Acuzațiile USR: „Nu va fi altceva decât o hoție”

Oficialii USR PLUS acuză că programul va fi folosit pentru delapidare și furt din banii publici.

„PNDL 1 a fost o hoţie. PNDL 2 a fost o hoţie. PNDL 3 nu va fi altceva decât o altă hoţie. Numirea programului «Anghel Saligny» este o bătaie de joc. PNDL 3 ar putea foarte bine să se numească «Cîţu» la fel cum primele două se puteau numi «Dragnea» şi «Udrea»”, a scris, zilele trecute, Vlad Voiculescu, președintele USR PLUS București, pe Facebook.

Concomitent, Stelian Ion – fost ministru al justiției – a spus că proiectul Programului „Anghel Saligny” este mai degrabă „o invitaţie pentru furt din banul public”, conform Agerpres.ro.

• Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) reprezintă sursa principală de finanţare pentru infrastructura locală. Acesta are la bază principiul conform căruia în fiecare localitate din țară trebuie să fie asigurat un set minim de servicii publice: sănătate, educație, apă – canalizare, energie termică și electrică, iluminat public, transport/drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire și sport.
• Referirea la Elena Udrea, fost ministru al dezvoltării, vine după ce un program similar a fost aprobat în anul 2010. Acesta se numea Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI).
• În 2013, toate programele de investiții derulate de ministere au fost unificate în PNDL, bugetul său fiind de 17,6 miliarde de lei.
• A doua fază a PNDL a demarat în 2017, iar bugetul său se ridică la 30 de miliarde de lei. Acesta a fost gândit de către liderul PSD Liviu Dragnea și implementat de către Sevil Shaideh, la acea dată ministru al Dezvoltării.

Expert Forum critică proiectul

Organizația non-guvernamentală Expert Forum arăta, în data de 15 august, că „programul Saligny este de facto PNDL 3”.

Acestea ar urma să fie definite prin normele de implementare. Mai exact, prin ordin de ministru al ministrului dezvoltării.

• Ziarul Adevărul atrage atenția și asupra unui alt aspect: în 2016 Curtea Constituțională a decis că infracțiunea de abuz în serviciu, prin care un funcționar public obține „pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit” trebuie înțeleasă doar dacă este încălcată o lege sau echivalentul său emis de Guvern, adică o ordonanță simplă sau o ordonanță de urgență. Astfel, dacă ar fi încălcate acte de rang inferior, precum hotărâre de Guvern sau ordin de ministru, atunci fapta nu este penală.

Investiții controversate

Presa a scris în mai multe rânduri despre o serie de investiții controversate realizate în ultimii ani în România.

Guvernul Năstase a realizat în urmă cu 17 ani un program de construcție a 400 de săli de sport, în valoare de 165 de milioane de euro. Unele dintre acestea au fost afectate de infiltrații, iar altele au avut deja nevoie de renovări, după cum scria Adevărul încă din 2014.

ȘtirileProtv arătau în 2019 că sala de sport din Fizeșu Gherlii, la 50 de kilometri de Cluj-Napoca, este nefolosită de zece ani, s-a degradat, iar la acel moment era folosită ca depozit de grâu de preot.

Tot în 2019, Recorder.ro publica o investigație în care arăta cum Mădălin Iscru, preot în județul Tulcea, a primit zeci de contracte finanțate de Ministerul Dezvoltării prin firma sa.

În unul dintre contracte primăria Stejaru a plătit firmei preotului 100.000 de euro pentru a instala 46 de lămpi stradale în cătunul Altân Tepe, ceea ce înseamnă peste 2.100 de euro pentru o lampă. Direcția Națională Anticorupție a deschis dosar penal la acel moment.

Ce spune PNL

În schimb, PNL și UDMR, partidele care susțin programul Anghel Saligny, spun că acesta se adresează tuturor comunităților și că este nevoie de acesta.

Liberalul Alexandru Muraru, deputat PNL, spune că 44% din populația României trăiește în mediul rural.

„Apa, canalizarea, gazul, drumurile locale sunt vitale pentru acești oameni. Nu avem voie să amânăm finanțarea acestor proiecte, nu avem voie să refuzăm satelor și micilor localități șansa dezvoltării”, a arătat acesta, într-un editorial pe Digi24.ro.

Muraru a mai scris că PNL are 1.237 primari, PSD – 1.438, USR – 45 iar UDMR – 199.

Orban se luptă pentru „primarii noștri”

Președintele PNL Ludovic Orban a scris la rândul său, vineri, pe Facebook că vrea să mențină coaliția astfel încât „primarii noștri” să poată realiza investițiile.

„Odată cu adoptarea de către Guvern a Ordonanței de Urgență care lansează programul, pe care o susțin, obiectivul meu ca președinte al Partidului Național Liberal este acela de a menține Coaliția și de a conserva și întări poziția PNL de principal partid de guvernământ pentru a putea susține investițiile în infrastructură care vor fi realizate de primarii și președinții noștri de consilii județene”, a scris Orban.

Cîțu acuză un „santaj” cu privire la SIIJ

În schimb, premierul Florin Cîțu a legat lipsa avizului pentru programul Anghel Saligny de un „șantaj” pe care USR PLUS l-ar face pentru un alt proiect legislativ.

Mai exact, USR PLUS a solicitat desființarea Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

UDMR se opune desființării și vrea mutarea acesteia la Parchetul General.

De asemenea, și președintele UDMR Kelemen Hunor a acuzat USR PLUS că „la un moment dat ne-au şantajat pe toţi şi au zis: «Bani contra SIIJ»”, potrivit Digi24.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro